fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Plan de salvare franco-german: eurobonduri de 500 miliarde euro. Berlinul acceptă datoria comună

de Victor Bratu , 19.5.2020

Berlinul a renunțat la opoziția istorică față de ideea emiterii de bonduri comune europene: cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron au anunțat luni seara că sprijină ideea constituirii unui fond de recuperare economică în valoare de 500 miliarde euro, care să ajute statele cele mai afectate de coronavirus șă își revină din punct de vedere economic.

Potrivit Politico, fondul de recuperare propus de Germania și de Franța ar urma să fie finanțat în totalitate prin credite  angajate de UE și susținute de toți cei 27 de membri ai UE. Banii, arată inițiativa, ar urma să fie distribuiți de către Comisia Europeană sub formă de granturi, fondul de recuperare ar urma să fie o componentă a bugetului UE iar creditele ar urma să fie returnate, pe termen lung, de către Uninea Europeană.

Germania și-a reconsiderat poziția, deocamdată nu și Austria

Propunerea a fost imediat apreciată de către președintele Comisiei Europene, dar ar trebui acceptată în prealabil de toți membri Uniunii, un proces care se anunță foarte dificil. State precum Austria, Țările de Jos sau Finlanda au blocat în trecut, împreună cu Germania, orice discuție despre datoria comună. După reacția cancelarului austriac Sebastian Kurtz, care a postat pe Twitter, luni seara, mesajul: ”Suntem gata să sprijinim, cu împrumuturi, statele cele mai afectate de coronavirus”, Austria pare să își păstreze abordarea în legătură cu acest subiect.

Chiar și în aceste condiții, acordul franco-german marchează un progres important. ”Circumstanțele extraordinare au nevoie de răspunsuri extraodinare”, a afirmat Angela Merkel la o conferință după ce a stabilit detaliile planului împreună cu Emmanuel Macron. Președintele Franței a făcut un anunț similar: ”Criza pe care o traversăm este fără precedent și are nevoie de răspuns eficient, colectiv și, mai presus de toate, european. Virusul nu cunoaște granițe și ne-a afectat la fel, în toată Europa”.

Berlinul respinge din 2009 ideea de eurobonduri cu argumentul că nu dorește ca cetățenii germani să plătească datoriile altor state. Argumentul este încă valabil pentru mulți germani, dar dimensiunea crizei generate de coronavirus pare să o fi convins pe Angela Merkel că Germania nu are de ales dacă vrea să prevină apariția de noi fisuri în UE.

Liderii politici din sudul Europei cer de săptămâni Germaniei și altor state nordice să arate solidaritate, afirmând că în caz contrar proiectul european va eșua.

”Germania și Franța ajută Europa”, a fost mesajul transmis luni seara de Angela Merkel.

Planul din spatele planului de slavare

Concesia majoră făcută de Germania indică faptul că acest stat a învățat ceva din crizele trecute. Eforturile europene de a scoate Grecia din criza datoriilor au fost larg percepute ca fiind prea punitive, în special din cauza condițiilor impuse de Germania pentru salvare. Experiența greacă a afectat încrederea în UE, în special în sudul continentului, și a provocat sentimente anti-germane în multe state membre.

Acum, Germania vrea să evite repetarea istoriei, dar pare că are un plan în spatele acestui plan. Angela Merkel a descris propunerea franco-germană ca fiind ”răspunsul scurt” la criză, precizând însă că ”un răspuns mai lung” va trebui stabilit în următoarele săptămâni și luni. Mesajul, tradus în limbaj comun, indică faptul că UE va începe să facă pași fundamentali pe calea integrării, inclusiv prin modificarea de tratate.

Semnalele deja au apărut: Comisia, arată Euractiv, urmează să opereze o amplă reformă ce vizează Uniunea Piețelor de Capital. Franța și Germania mai pregătesc o ”Strategie de Sănătate” care, pe lângă reducere dependenței față de medicamente produse în țări terțe, vorbește de integrarea sistemelor naționale de sănătate pentru un răspuns unitar la crize medicale. Ambele țări mai cer rescrierea regulilor de competiție pentru a favoriza apariția ”campionilor europeni”.

Comisia apreciază inițiativa franco-germană

Ursula von der Leyen, care urmează să prezinte săptămâna viitoare planul de revenire economică, a salutat inițiativa franco-germană.

”Comisia Europeană recunoaște amploarea și dimensiunea provocării economice cu care se confruntă Europa, iar planul pune pe bună dreptate accentul pe necesitatea de a găsi o soluție în interiorul bugetului european. Această inițiativă merge în direcția propunerii la care lucrează Comisia, care va ține cont de asemenea și de opiniile tuturor statelor membre și ale Parlamentului European” a transmis președintele Comisiei Europene.

O precizare suplimentară a venit din partea purtătorului de cuvânt al comisiei, Eric Mamer, care a afirmat marți: ”În propunerea noastră va fi un echilibru între granturi şi împrumuturi. Vom vedea care este această balanţă săptămâna viitoare, când vom prezenta propunerea noastră”.

Dimensiunea fondului de recuperare este mai mică decît spera Parlamentul European sau statele din sud, precum Spania și Italia. Parlamentul a decis, săptămâna trecută, că nu va aproba un plan mai mic de 2.000 de miliarde euro, iar Spania cerea 1.500 de miliarde euro.

În ultimele zile însă, lideri din Parlamentul European au început să nuanțeze pretențiile legislativului, vorbind acum de ”investiții totale atrase” de 2.000 de miliarde euro.

Elementul principal de atracție al proiectului franco-german este dat, în ciuda dimensiunii mai reduse, de posibilitatea accesării de ”bani gratis”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult