fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Plan de salvare franco-german: eurobonduri de 500 miliarde euro. Berlinul acceptă datoria comună

de Victor Bratu , 19.5.2020

Berlinul a renunțat la opoziția istorică față de ideea emiterii de bonduri comune europene: cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron au anunțat luni seara că sprijină ideea constituirii unui fond de recuperare economică în valoare de 500 miliarde euro, care să ajute statele cele mai afectate de coronavirus șă își revină din punct de vedere economic.

Potrivit Politico, fondul de recuperare propus de Germania și de Franța ar urma să fie finanțat în totalitate prin credite  angajate de UE și susținute de toți cei 27 de membri ai UE. Banii, arată inițiativa, ar urma să fie distribuiți de către Comisia Europeană sub formă de granturi, fondul de recuperare ar urma să fie o componentă a bugetului UE iar creditele ar urma să fie returnate, pe termen lung, de către Uninea Europeană.

Germania și-a reconsiderat poziția, deocamdată nu și Austria

Propunerea a fost imediat apreciată de către președintele Comisiei Europene, dar ar trebui acceptată în prealabil de toți membri Uniunii, un proces care se anunță foarte dificil. State precum Austria, Țările de Jos sau Finlanda au blocat în trecut, împreună cu Germania, orice discuție despre datoria comună. După reacția cancelarului austriac Sebastian Kurtz, care a postat pe Twitter, luni seara, mesajul: ”Suntem gata să sprijinim, cu împrumuturi, statele cele mai afectate de coronavirus”, Austria pare să își păstreze abordarea în legătură cu acest subiect.

Chiar și în aceste condiții, acordul franco-german marchează un progres important. ”Circumstanțele extraordinare au nevoie de răspunsuri extraodinare”, a afirmat Angela Merkel la o conferință după ce a stabilit detaliile planului împreună cu Emmanuel Macron. Președintele Franței a făcut un anunț similar: ”Criza pe care o traversăm este fără precedent și are nevoie de răspuns eficient, colectiv și, mai presus de toate, european. Virusul nu cunoaște granițe și ne-a afectat la fel, în toată Europa”.

Berlinul respinge din 2009 ideea de eurobonduri cu argumentul că nu dorește ca cetățenii germani să plătească datoriile altor state. Argumentul este încă valabil pentru mulți germani, dar dimensiunea crizei generate de coronavirus pare să o fi convins pe Angela Merkel că Germania nu are de ales dacă vrea să prevină apariția de noi fisuri în UE.

Liderii politici din sudul Europei cer de săptămâni Germaniei și altor state nordice să arate solidaritate, afirmând că în caz contrar proiectul european va eșua.

”Germania și Franța ajută Europa”, a fost mesajul transmis luni seara de Angela Merkel.

Planul din spatele planului de slavare

Concesia majoră făcută de Germania indică faptul că acest stat a învățat ceva din crizele trecute. Eforturile europene de a scoate Grecia din criza datoriilor au fost larg percepute ca fiind prea punitive, în special din cauza condițiilor impuse de Germania pentru salvare. Experiența greacă a afectat încrederea în UE, în special în sudul continentului, și a provocat sentimente anti-germane în multe state membre.

Acum, Germania vrea să evite repetarea istoriei, dar pare că are un plan în spatele acestui plan. Angela Merkel a descris propunerea franco-germană ca fiind ”răspunsul scurt” la criză, precizând însă că ”un răspuns mai lung” va trebui stabilit în următoarele săptămâni și luni. Mesajul, tradus în limbaj comun, indică faptul că UE va începe să facă pași fundamentali pe calea integrării, inclusiv prin modificarea de tratate.

Semnalele deja au apărut: Comisia, arată Euractiv, urmează să opereze o amplă reformă ce vizează Uniunea Piețelor de Capital. Franța și Germania mai pregătesc o ”Strategie de Sănătate” care, pe lângă reducere dependenței față de medicamente produse în țări terțe, vorbește de integrarea sistemelor naționale de sănătate pentru un răspuns unitar la crize medicale. Ambele țări mai cer rescrierea regulilor de competiție pentru a favoriza apariția ”campionilor europeni”.

Comisia apreciază inițiativa franco-germană

Ursula von der Leyen, care urmează să prezinte săptămâna viitoare planul de revenire economică, a salutat inițiativa franco-germană.

”Comisia Europeană recunoaște amploarea și dimensiunea provocării economice cu care se confruntă Europa, iar planul pune pe bună dreptate accentul pe necesitatea de a găsi o soluție în interiorul bugetului european. Această inițiativă merge în direcția propunerii la care lucrează Comisia, care va ține cont de asemenea și de opiniile tuturor statelor membre și ale Parlamentului European” a transmis președintele Comisiei Europene.

O precizare suplimentară a venit din partea purtătorului de cuvânt al comisiei, Eric Mamer, care a afirmat marți: ”În propunerea noastră va fi un echilibru între granturi şi împrumuturi. Vom vedea care este această balanţă săptămâna viitoare, când vom prezenta propunerea noastră”.

Dimensiunea fondului de recuperare este mai mică decît spera Parlamentul European sau statele din sud, precum Spania și Italia. Parlamentul a decis, săptămâna trecută, că nu va aproba un plan mai mic de 2.000 de miliarde euro, iar Spania cerea 1.500 de miliarde euro.

În ultimele zile însă, lideri din Parlamentul European au început să nuanțeze pretențiile legislativului, vorbind acum de ”investiții totale atrase” de 2.000 de miliarde euro.

Elementul principal de atracție al proiectului franco-german este dat, în ciuda dimensiunii mai reduse, de posibilitatea accesării de ”bani gratis”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Mii de mineri vor fi convertiți în tehnicieni pentru energia regenerabilă prin cursurile gratuite RenewAcad

Adrian N Ionescu

A fost inaugurat oficial RenewAcad – Centrul de Consiliere și Reconversie Profesională Pentru Surse Regenerabile de Energie, care va instrui gratuit mii de (foști) mineri… Mai mult

Europa

Elevii români – în fruntea clasamentului european la studierea limbilor străine

Vladimir Ionescu

Elevii români ocupă un loc fruntaș la nivel european în ceea ce privește studierea limbilor străine, alături de cei din Luxemburg, Franța, Estonia, Cehia și… Mai mult

Stiri

PNL – confruntarea finală: Liberalii își aleg președintele partidului

Razvan Diaconu

Liberalii se reunesc în congres pentru a alege noul președinte al PNL, dintre actualul lider, Ludovic Orban, și premierul Florin Cîțu. Ludovic Orban candidează, la… Mai mult

Europa

China interzice tranzacționarea și minarea de criptomonede

Vladimir Ionescu

Cele mai puternice autorităţi de reglementare din China au interzis vineri platformele de tranzacţionare cripto şi activităţile de minare de criptomonede, decizie care a afectat… Mai mult

Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental creează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult