Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

de Octavian Manea , 28.11.2019

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de la German Marshall Fund of the United States (GMF), Berlin – și apărut în nr. 96 al publicației.

O viziune demnă de toată atenția aspra Germaniei de azi – locomotiva economică a UE și influența politică pe care nimeni nu-și permite să o ignore. 

Interviul integral – în nr. 96 al CRONICILOR Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa  UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(Redacția)

***
Avertismentul lui Jean Techau asupra breșelor din mentalitatea germană speculate de Rusia

Vreme de 5 ani, între 2011 și 2016, Jan Techau a condus prestigiosul think-tank Carnegie Europe, avanpostul din Bruxelles al centrului Carnegie Endowment for International Peace. Iar înainte de a coordona programul dedicat Europei de la German Marshall Fund (GMF) a fost directorul Forumului Richard C. Holbrooke pentru Studiul Diplomației și al Guvernării de la Academia Americană din Berlin. Recent, Techau a avertizat asupra crizei de încredere prin care trece Germania la 30 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului și asupra modului în care competitori strategici precum Rusia speculează breșele din psihologia germană.

CRONICILE:
Ați spus recent că „frica subconștientă a Germaniei de eșecul moral a creat o diferență fundamentală de mentalitate între germani și cetățenii din alte societăți occidentale”. Acest lucru îmi amintește de o altă imagine a Germaniei – „hegemonul nepregătit”. Deci, ce diferențiază Germania? Care este sursa acestei crize de încredere? Și care este impactul acestei crize psihologice extinse asupra rolului Germaniei în Europa și în lume?

Jan Techau:
Originile sunt traumele istorice ale Germaniei ca rezultat al săvârșirii celor mai grave crime din istoria umanității. Au distrus încrederea națiunii în intențiile sale bune, în capacitatea de a face bine. Iar acest lucru înseamnă pentru germanii de astăzi (chiar și la trei generații după război) că memoria colectivă este marcată profund de eșec și că nu există încrederea că Germania, atunci când se expune și își asumă un risc, se va afla de partea dreaptă a istoriei.

Consecința este căutarea clarității morale pe fiecare problemă. Iar acest lucru se ciocnește cu necesitățile politicii externe, unde claritatea morală este adesea imposibilă. Germanii se întreabă permanent: dacă luăm o decizie, vom ieși în partea corectă a ecuației morale?

(Citiți și: ”Ecuația politico-militară a Occidentului mai câștigă niște necunoscute. Emanciparea strategică a aliaților SUA”)

Rezultatul final este că germanii, în loc să își asume riscurile necesare, devin paralizați în politica externă. Fără a-ți asuma riscuri morale, în cele din urmă nu poți acționa. Acest lucru este vizibil mai ales în întreaga problematică de hard security, a afacerilor militare (aici este de departe cea mai vizibilă), dar are și un impact asupra sferelor non-militare.

Iată ceea ce duce la tot felul de tactici de evitare pe care germanii le-au perfecționat de-a lungul anilor – promițând că vor cheltui 2% din PIB pentru Apărare, dar cheltuind mai puțin de 1,3%, desfășurând trupe în Afganistan, dar sub umbrela unor limite operaționale foarte stricte, sau abținându-se în Consiliul de Securitate al ONU în decizia referitoare la Libia. În cele din urmă, conduce fundamental la reticența omniprezentă care a devenit emblema politicii germane de securitate și apărare.

(……………………………………………………)

Politica germană post-națională și conflictul cu mentalitatea est-europeană

CRONICILE:
Explică procesul pe care îl descrieți distanța tot mai mare de înțelegere a naționalismului și a națiunii care tinde să divizeze Germania și statele din Europa Centrală și de Est? Într-un moment de proliferare a politicii identitare – sunt astfel de diferențieri cu adevărat reconciliabile?

Jan Techau:
După cel de-al Doilea Război Mondial, când Germania a început să se reconstruiască lent, ideea de națiune nu mai era disponibilă. Pentru germani, națiunea era contaminată, naționalismul se afla la baza celor mai teribile dezastre, iar reconstruirea identității lor nu putea fi legată de națiune. Este motivul pentru care identitatea germană a fost parțial proiectată în Europa, parțial proiectată în redresarea economică, parțial proiectată în noua sa Constituție.

Cu alte cuvinte, Germania a căutat tot felul de elemente dincolo de națiune, adoptând chiar o mentalitate post-națională. Până în ziua de azi, acest lucru este puternic programat (hardwired), cel puțin în psihicul vest-german.

Este și motivul pentru care elitele politice germane găsesc naționalismul Europei Centrale greu de înțeles și au o reacție emoțională automată la acesta. Întregul sentiment de mândrie națională care există în Polonia, de exemplu, este un lucru pe care nemții îl găsesc foarte greu de înțeles din punct de vedere cultural.

(……………………………………………….)

Renaționalizarea Europei și „Germany-first”

CRONICILE:
În celebrul său articol din Washington Quarterly, Thomas Bagger (pentru o lungă perioadă, directorul de policy planning al Ministerului German de Externe) avertiza că consensul care a dominat politica externă germană de după 1989 (construit pe extindere și multilateralism) nu mai există. Lumea s-a schimbat. Premisele anilor ’90 sunt contestate. Este Germania pregătită pentru o lume în care revenirea competiției cu marile puteri devine noua normalitate? Mai pe larg – este Europa (condusă de o generație care tinde să creadă în „Îngerii mai buni ai naturii noastre” și în „Sfârșitul istoriei”) pregătită pentru o lume în care „jungla crește inapoi”?

Jan Techau:
Nu mai trăim în fantasma geopolitică post-modernă a anilor ’90. Multilateralismul este mai greu de menținut în viață, din ce în ce mai multe țări se refugiază într-o politică națională, preferând să acționeze solo sau să se întoarcă la națiunea văzută ca un scut protector care le păstrează în siguranță de toate aspectele negative ale globalizării.

Este procesul de renaționalizare prin care trece astăzi Europa. Acesta este momentul în care mentalitatea post-națională germană se lovește de lumea reală, iar pe fondul acestei ciocniri vedem unele dintre problemele care se află în centrul dezbaterii interne germane. Dar a fi blocat în mindset-ul anului 1989 este doar o mică parte din problema Germaniei. Motivul real al reticenței sale este mai profund, după cum am menționat mai sus.

(………………………………………………)

Ideea germană de autonomie strategică nu este compatibilă cu perspectiva franceză

CRONICILE:
Cum este înțeleasă la Berlin întreaga chestiune a „autonomiei strategice” europene? Se simte o anumită tensiune între Berlin și Paris. Sunt cele două viziuni reconciliabile?

Jan Techau:
La suprafață, cred că germanii consideră ideea de autonomie strategică destul de ispititoare. Le place pentru că este anti-Trump, le place pentru că este pro-europeană și le place pentru că înseamnă că pot avea ambiții de politică externă, dar pe care le pot împărți cu celelalte state europene.

În realitate, Berlinul face foarte puțin pentru a promova autonomia strategică, deoarece nu are ambiții mari de politică externă care ar putea fi puse în valoare prin intermediul UE sau al NATO. Asta, deoarece Germania pare mai degrabă să creadă că UE în sine, nu poate deveni garantul securității europene. Totodată, nu consideră PESCO ca fiind despre capacități reale sau despre transformarea UE în apărătoarea continentului.

(Citiți și: ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României”)

Politicienii germani excelează la declarații ambițioase în privința apărării europene, dar de cele mai multe ori nu vor să le transforme în acțiuni concrete sau să plătească pentru acestea.

(……………………………………….)

În ceea ce privește Franța: Germania nu se simte niciodată prea confortabilă cu planurile franceze de autonomie strategică europeană. Berlinul tinde să creadă că, în realitate, aceasta înseamnă autonomie franceză cu ajutor european. Nu este convins că Franța sprijină cu adevărat dezideratul unor capacități autentice ale UE.

(………………………………………..)

***
Despre perspectiva relațiilor germane cu SUA, China, UK și celelalte state UE – 

în interviul integral apărut în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa  UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult