Austria cere decuplarea prețului electricității de cel al gazelor în UE, după ce, anul trecut, se opusese celor cinci țări, inclusiv România, care ceruseră schimbarea mecanismului de formare a prețului la electricitate în UE. Mecanismul stabilește reperul de preț, pentru toți producătorii, în funcție de cea mai scumpă de energie electrică, adică aceea prin arderea gazelor – acum.
La sfârșitul anului trecut, Austria a fost una din ţările care s-au opus cererii formulate de Cehia, Grecia, Franța, România și Spania pentru reformarea mecanismului de formare a prețului electricității.
Duminică, însă, cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut Uniunii Europene „să decupleze preţul energiei electrice de cel al gazelor”, pentru a scădea facturile la curent, potrivit AFP și Agerpres.
Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene, anunţase vineri că Cehia va convoca o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei, pe tema scumpirii acesteia.
(Citește și: „Cum se scumpește electricitatea prin mecanismul formării prețurilor. Alternativele și revoltele”)
„Preţul electricităţii trebuie să scadă”, iar preşedintele rus Vladimir Putin nu trebuie lăsat să decidă zilnic în locul europenilor. „Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele de energie”, a declarat cancelarul Karl Nehammer.
Cancelarul austriac a apreciat că paşii în acest sens pot fi făcuţi doar în cadru european, nu la nivel naţional.
Ce mai stimulează acum politica europeană a preţurilor energetice?
Mecanismul de formare a preţurilor la energie „pay-as-clear market” a fost adoptat în UE pentru încurajarea investiţiilor în capacităţi de producţie de energie regenerabilă.
Investiţiile în regenerabile sunt foarte costisitoare şi nu ar fi recuperate doar din preţul de vânzare mic, care le este caracteristic regenerabilelor.
De aceea, reperul de preţ pentru toate categoriile de producători este stabilit de preţul celor mai scumpi: cei pe cărbune până nu demult, cei pe gaze – acum. Prețurile au crescut odată cu ameninţarea rusă şi apoi după declanşarea războiului Rusiei în Ucraina.
Între timp, după şase luni de război în Ucraina, preţul energiei în Europa a atins niveluri aberante, în condiţiile în care 20% din energia electrică din UE se produce în centrale pe gaz.
Astfel încât, actuala politică europeană de preţuri energetice stimulează şi finanţarea maşinii de război ruse, nu numai regenerabilele europene.
Revolta împotriva mecanismului
La sfârșitul anului trecut, Cehia, Grecia, Franța, România și Spania au cerut reformarea mecanismului de formare a prețului electricității, astfel încât să capete o pondere mai mare electricitatea mai ieftină, ponderea acesteia în producția țărilor respective fiind mare.
În România, deseori regenerabilele acoperă aproape sau peste jumătate din producția de electricitate. Hidrocentralele au produs peste 29% din electricitate în aprilie, de pildă, potrivit celui mai recent raport al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), la care parcurile eoliene au adăugat 18% și cele fotovoltaice 2%.
În decembrie 2021, când se mai foloseau încă intensiv gazele (peste 22%), ponderea regenerabilelor tot ajungea la 41%.
Cererea celor 5 țări „rebele” a produs o dezbatere aprinsă la reuniunea miniștrilor Energiei ai țărilor UE din 2 decembrie. S-au opus 9 țări printre care Germania, Țările de Jos și Austria, care au avut câștig de cauză.
***
