Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene, în week-end-ul care tocmai s-a încheiat, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În următoarele 3 săptămâni se vor derula negocieri informale pe marginea acestui plan, luni fiind, de exemplu, prevăzute discuții ale oficialilor MIPE cu comisarii responsabili cu Digitalizarea (Margrethe Vestager), Transporturile (Adina Vălean) și Coeziune și Reforme (Elisa Ferreira).
Scopul negocierilor informale este acela de îndruma statele membre în adaptarea planurilor naționale la cerințele Comisiei, pentru a ușura și garanta succesul negocierilor oficiale care încep la data de 1 mai.
Cum arată PNRR-ul românesc în acest moment
Planul românesc este construit pe 6 piloni, relativ inegal ”consolidați” – fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, dar jumătate se află la a doua sau a treia variantă, care includ feedback-ul Comisiei la versiunile trimise anterior.
Cele mai avansate componente sunt educația, sănătatea și transporturile.
Aceste domenii ”consumă” cam 48% din banii alocați României – un total de 29,2 miliarde euro – prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (transport – 28%, educație – 11% și sănătate – 9%). În procesul de negociere, România propune proiecte cu o valoare totală în jur de 41 miliarde euro – 140% din alocarea oficială – lista finală a proiectelor finanțate urmând să fie decisă de Bruxelles.
(Citiți și: ”PNRR varianta 2.0 – structura de lucru a alocărilor”)
Grant sau credit – aceasta-i întrebarea
Prin Mecanismul european de Redresare, României i-au fost alocate inițial 30,5 miliarde euro. Suma a fost redusă la 29,2 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană. Structura alocărilor este: 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.
Tipul de finanțare – grant sau credit – acordat fiecărui proiect nu este o componentă a negocierii cu Comisia Europeană, ci o decizie proprie fiecărui stat membru.
La acest moment, decizia României este de a utiliza atât granturile cât și împrumuturile, tipul de finanțare urmând să fie decis pentru fiecare proiect, după discuții între MIPE și Ministerul de Finanțe.
Problema utilizării integrale a componentei de creditare va fi însă serios analizată în condițiile în care apar deja ”încurajări” la adresa României de a ține cont și de inevitabilul proces de consolidare fiscală ce trebuie demarat – mai devreme sau mai târziu – în contextul procedurii (e drept, suspendate) de deficit excesiv.
(Citiți și: ”PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea”)
După aprobarea definitivă a PNRR, România urmează să primească – cel mai probabil în septembrie – o prefinanțare de 13% din alocarea națională.
Cum este organizat procesul de negociere la nivelul Comisiei Europene
Pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost creată o nouă direcție în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, denumită SG-RECOVER. Aceasta lucrează, împreună cu direcția generală de afaceri economice și financiare și cu experți ai altor direcții generale ale Comisiei, pentru negocierea fiecăruia dintre cele 27 de Planuri naționale.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis detalii despre modul în care a început și se derulează lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor PNRR:
- MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.
- După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.
- Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.
- După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.
- Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.
- În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.
Cine negociază pentru România
Mandatul de negociere al MIPE a fost acordat de guvern prin Memorandumul adoptat la 7 aprilie. Ministrul Cristian Ghinea conduce echipa de negociere, coordonată de directoarea de cabinet Liana Goran, cu asistența specială a Consilierului Septimiu Szabo (detașat de la Comisia Europeană) și Marius Vasiliu, secretar de stat coordonator al PNRR. Echipa de negociere este coordonată de prim-ministrul Florin Cîțu.
De precizat: MIPE gestionează negocierea cu Comisia Europeană – care este planificată pentru lunile mai și iunie, și se va ocupa ulterior de monitorizarea și raportarea progresului pe componentele PNRR.
Între aceste două ”borne” se va desfășura și o negociere a PNRR în Consiliul UE. În această etapă, mandatul de negociere revine, formal, Ministerului de Finanțe. Comisia va emite o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor naționale. Deciziile finale vor fi votate în Consiliul UE prin majoritate calificată.
Ce se negociază
Componentele PNRR adoptat de guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind pentru fiecare proiect specific documentații tehnice, detalierea investițiilor, jaloane de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.
Componentele PNRR sunt dezvoltate de către ministerele de linie, cu asistența MIPE.
(Citiți și: ”Comisarul Paolo Gentiloni despre PNRR: Așteptăm și ținte clare, estimări de costuri și de impact, sisteme de control”)
Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza câtorva criterii. Astfel: investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.
De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.
Investițiile propuse trebuie să răspundă provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.
