fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Au început negocierile informale cu Bruxelles-ul pe PNRR: Cele mai avansate componente, cine și cum negociază și cine decide alocarea de grant sau credit

de Victor Bratu , 12.4.2021

Detaliile Mecanismului de Redresare și Reziliență au fost puse la punct în iunie 2020 după negocieri infromale cu Germania și Franța

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene, în week-end-ul care tocmai s-a încheiat, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență.

În următoarele 3 săptămâni se vor derula negocieri informale pe marginea acestui plan, luni fiind, de exemplu, prevăzute discuții ale oficialilor MIPE cu comisarii responsabili cu Digitalizarea (Margrethe Vestager), Transporturile (Adina Vălean) și Coeziune și Reforme (Elisa Ferreira).

Scopul negocierilor informale este acela de îndruma statele membre în adaptarea planurilor naționale la cerințele Comisiei, pentru a ușura și garanta succesul negocierilor oficiale care încep la data de 1 mai.

Cum arată PNRR-ul românesc în acest moment

Planul românesc este construit pe 6 piloni, relativ inegal ”consolidați” – fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, dar jumătate se află la a doua sau a treia variantă, care includ feedback-ul Comisiei la versiunile trimise anterior.
Cele mai avansate componente sunt educația, sănătatea și transporturile.

Aceste domenii ”consumă” cam 48% din banii alocați României – un total de 29,2 miliarde euro – prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (transport – 28%, educație – 11% și sănătate – 9%). În procesul de negociere, România propune proiecte cu o valoare totală în jur de 41 miliarde euro – 140% din alocarea oficială – lista finală a proiectelor finanțate urmând să fie decisă de Bruxelles.

(Citiți și: ”PNRR varianta 2.0 – structura de lucru a alocărilor”)

Grant sau credit – aceasta-i întrebarea

Prin Mecanismul european de Redresare, României i-au fost alocate inițial 30,5 miliarde euro. Suma a fost redusă la 29,2 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană. Structura alocărilor este: 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.

Tipul de finanțare – grant sau credit – acordat fiecărui proiect nu este o componentă a negocierii cu Comisia Europeană, ci o decizie proprie fiecărui stat membru.

La acest moment, decizia României este de a utiliza atât granturile cât și împrumuturile, tipul de finanțare urmând să fie decis pentru fiecare proiect, după discuții între MIPE și Ministerul de Finanțe.

Problema utilizării integrale a componentei de creditare va fi însă serios analizată în condițiile în care apar deja ”încurajări” la adresa României de a ține cont și de inevitabilul proces de consolidare fiscală ce trebuie demarat – mai devreme sau mai târziu – în contextul procedurii (e drept, suspendate) de deficit excesiv.

(Citiți și: ”PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea”)

După aprobarea definitivă a PNRR, România urmează să primească – cel mai probabil în septembrie – o prefinanțare de 13% din alocarea națională.

Cum este organizat procesul de negociere la nivelul Comisiei Europene

Pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost creată o nouă direcție în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, denumită SG-RECOVER. Aceasta lucrează, împreună cu direcția generală de afaceri economice și financiare și cu experți ai altor direcții generale ale Comisiei, pentru negocierea fiecăruia dintre cele 27 de Planuri naționale.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis detalii despre modul în care a început și se derulează lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor PNRR:

  • MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.
  • După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.
  • Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.
  • După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.
  • Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.
  • În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Cine negociază pentru România

Mandatul de negociere al MIPE a fost acordat de guvern prin Memorandumul adoptat la 7 aprilie. Ministrul Cristian Ghinea conduce echipa de negociere, coordonată de directoarea de cabinet Liana Goran, cu asistența specială a Consilierului Septimiu Szabo (detașat de la Comisia Europeană) și Marius Vasiliu, secretar de stat coordonator al PNRR. Echipa de negociere este coordonată de prim-ministrul Florin Cîțu.

De precizat: MIPE gestionează negocierea cu Comisia Europeană – care este planificată pentru lunile mai și iunie, și se va ocupa ulterior de monitorizarea și raportarea progresului pe componentele PNRR.

Între aceste două ”borne” se va desfășura și o negociere a PNRR în Consiliul UE. În această etapă, mandatul de negociere revine, formal, Ministerului de Finanțe. Comisia va emite o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor naționale. Deciziile finale vor fi votate în Consiliul UE prin majoritate calificată.

Ce se negociază

Componentele PNRR adoptat de guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind pentru fiecare proiect specific documentații tehnice, detalierea investițiilor, jaloane de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Componentele PNRR sunt dezvoltate de către ministerele de linie, cu asistența MIPE.

(Citiți și: ”Comisarul Paolo Gentiloni despre PNRR: Așteptăm și ținte clare, estimări de costuri și de impact, sisteme de control”)

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza câtorva criterii. Astfel: investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

Investițiile propuse trebuie să răspundă provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , ,
Publicat la data de 12.4.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult