Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de aproape de două ori mai bun decât cel de +211 milioane euro înregistrat în aceeași lună din 2016. NU este, însă, un merit al rezultatului comerţului cu bunuri şi servicii, ce s-a înrăutăţit semnificativ, de la +203 milioane euro la începutul anului trecut până la -6 milioane euro.
Explicaţia aproape exclusivă a rezultatului pozitiv înregistrat în ianuarie 2017 de balanţa de plăţi este dată de plusul de peste o jumătate de milliard de euro consemnat pe segmentul de venituri primare. Acestea includ veniturile din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii).
De reţinut, minusul deja cronic pe componenta cea mai importantă a balanţei de plăţi, comerţul cu bunuri ( ce reprezintă cam două treimi din total), a crescut cu peste 60%, semnal îngrijorător pentru evoluţiile viitoare.
Un semnal de atenţionare vine şi din scăderea plusului cu care ne obişnuisem pe segmentul de venituri secundare (unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate).
Soldul acestora s-a redus cu peste 80% (!!), pe fondul scăderii intrărilor cu circa 30% şi al creşterii ieşirilor peste 20%. Ceea ce confirmă tendinţa deja stabilizată anterior de închidere progresivă a decalajului pozitiv, pe măsură ce banii trimişi înapoi către rudele din ţară scad iar sumele trimise dinspre România de persoanele care au venit să lucreze aici cresc.
Doar o mica parte din aceste dezechilibre create în balanța comercială a fost redresată pe segmentul serviciilor, unde situația s-a ameliorat modic (+3%) față de anul precedent și a îmbunătățit soldul total cu doar 17 milioane de euro. Spre deosebire de anul trecut, soldul pozitiv din servicii nu a reuşit să mai acopere sodul negativ înregistrat pe segmentul de bunuri.
Cea mai mare sumă netă adusă în contul curent de servicii a provenit din transporturi ( +267 milioane de euro), urmate de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+203 milioane euro). Turismul a trecut uşor pe minus ( -11 milioane euro) după ce în prima lună de anul trecut avusese o evoluţie echilibrată.
Depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus cu ceva mai mult de şase procente în ianuarie 2017, de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la 3,56 miliarde euro. Asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 253 milioane euro iar tendinţa de renunţare a plasamentele în lei devine tot mai clară.
Investițiile directe ale nerezidenților au însumat o sumă aproape identică cu aceste retrageri ( 260 milioane euro), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) s-au ridicat la 207 milioane euro iar creditele intragrup s-au cifrat la 53 milioane euro.
Atenție la deteriorarea gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt
Datoria externă totală s-a diminuat uşor în raport cu finalul lui 2016 (-0,4%), până la 92,16 miliarde euro. Plățile aferente datoriei externe pe prima lună din acest an au însumat 4,54 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 20,4% în ianuarie 2017, comparativ cu 25,2% în anul 2016, în timp ce gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut ușor până la 6,7 luni, peste nivelul de 6,4 luni consemnat la finele anului trecut.
Situația financiară a continuat să se înrăutăţească pe partea de obligații către exterior asumate pe termen scurt, până la 23,69 miliarde euro.
Gradul de acoprire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR existente la finele lunii ianuarie 2017 a scăzut din nou, la doar 87,4%, comparativ cu 90,1% la 31 decembrie 2016.
Faptul reflectă o evoluție din ce în ce mai îngrijorătoare, pe măsură ce ne îndepărtăm de recomandarea teoretică de minim 100%.
Analiştii străini stau cu ochii pe acest indicator critic pentru ratingul de ţară al României. Şi aşa aflat la limita de investment grade care dă unde verde pentru potenţialii investitori străini, cu corolarul nivelului dobânzilor la care ne vom putea refinanţa datoria externă.
Urmărește-ne pe Google News
