„Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e problema”, a declarat, marţi, ministrul român al Energiei, Anton Anton, citat de Agerpres.
Oficialului român i se ceruse să comenteze situaţia în care preţul gazelor de producţie internă pentru luna aprilie a ajuns la 95,86 de lei / MWh, potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, în timp ce preţul pe bursa de la Viena (CEGH Front Month Index) este echivalentul a 81,79 lei pe MWh.
OUG 114/2018 a plafonat la 68 de lei pe MWh preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale, iar OUG 19/2019 a modificat această prevedere, lăsând la preţ plafonat doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor.
Noile reglementări au dus la creşterea preţului gazelor de producţie internă destinat agenţilor economici, iar importurile de gaze au crescut cu 55% în inauarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit celui mai recent raport lunar de monitorizare a pieţei gazelor, realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).
România a înregistrat a patra cea mai mare creştere a gazelor naturale pentru gospodării (16,3%), după Irlanda (17,3%), Bulgaria (16,5%) şi Suedia (16,4%), faţă de media UE de 5,7%, potrivit datelor Eurostat, raportate în monedele naţionale.
Pe de altă parte, cu aceeași ocazie, Anton Anton se arăta mulțumit că România are perspectiva de a deveni, după Brexit, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, având în vedere zăcămintele din Marea Neagră.
Aceleași ordonanțe de urgență au modificat însă condițiile de exploatare a gazelor naturale prevăzute în legea offshore, în consecință ExxonMobil şi OMV Petrom au amânat decizia de a extrage gazele din perimetrul Neptun Deep.
