La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Angela Roșca / 5 așteptări de la fiscalitate ale mediului de afaceri românesc

de Angela Rosca , 5.12.2019

După mai bine de doi ani cu multe schimbări intempestive în fiscalitate, mediul de busines românesc își dorește, în primul rând, o perioadă de dialog real în ceea ce privește modificările fiscale ce ar putea fi aplicate în 2020 sau 2021. Antreprenorii și managerii care au dezvoltat companii pe piața locală au însă și o serie de priorități importante care merită analizate de către guvernanți și funcționari publici.

Din experința mea profesională în consultanță fiscală și ca antreprenor implicat în Fundația Romanian Business Leaders (“RBL”), am observat și dezbatut recent cu diverși investitori câteva așteptări prioritare ale mediului de afaceri românesc. Prioritațile identificate sunt constante ale ultimilor ani, dar ordinea lor este în schimbare. Oamenii de afaceri nu așteaptă reduceri de taxe, dar vor să fie lăsați să se concentreze pe business. Antreprenorii nu deplâng nivelul taxelor, dar așteaptă rezultate în schimbul impozitelor plătite și protecție în fața concurenței neloiale produse prin măsuri fiscale discriminatorii. Ei își doresc onestitate și luciditate din partea statului.

Iată primele 5 priorități actuale ale mediului de afaceri românesc:

  1. Digitalizarea și reforma ANAF

Implementarea unui sistem integrat pentru administrarea veniturilor din taxe și impozite este o decizie politică, mai ales dacă analizăm soarta proiectului RAMP, ce ar fi trebuit realizat împreună cu Banca Mondială. Practic, am avut un astfel de proiect cu finanțare de la Banca Mondială, care a fost anulat însa în noiembrie 2018 (din totalul disponibil de 70 mil. EUR, au mai rămas disponibili cca. 52 mil. EUR)[1], ceea ce a reprezentat o veste proastă pentru mediul de afaceri onest.

În acest context, deși este salutar anunțul recent al conducerii ANAF, care a finalizat de curând o strategie de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte importante, rămâne de văzut în ce măsură investiția în proiecte disparate va putea conduce la o mai bună administrare pentru contribuabili. O parte dintre acestea ar putea genera efecte încă din 2020, iar altele sunt gândite pe o perioadă mai lungă de timp.

Fie că vorbim despre migrarea sistemului de administrare a creanțelor fiscale la persoane juridice pe bază centrală sau de unificare a sistemului de administrare a persoanelor fizice cu cel al persoanelor juridice, aceste programe se vor întinde pe o perioadă mai lungă de timp și ar trebui să aibă efecte vizibile asupra contribuabililor.

Toate viitoarele reforme sunt importante pentru că ANAF are în prezent circa 300 de baze de date distincte[2] și există adeseori sincope în sistemele informatice (exemple: fișa pe plătitor, Spațiul Privat Virtual – Declarația Unică, casele de marcat electronice, etc.), care funcționează la peste 90% din capacitate, conform declarațiilor oficiale ale ANAF[3].

România are încă cel mai mare decalaj de TVA (engl. “VAT gap”) din UE (respectiv 35,5% în 2017 vs. 11.2% media UE[4] – implicit, statul nu colectează decât 64,5% din TVA-ul care s-ar putea colecta, țînând cont de consumul real, diferența regăsindu-se în evaziune fiscală), iar sistemul de administrare fiscală este încă unul eminamente manual și birocratic, cu multe resurse umane implicate în varii arii – înregistrare fiscală, administrare fiscală, inspecție fiscală, contestații, antifraudă, nerezidenți, etc. La rândul său, mediul de afaceri se concentrează și pierde resurse importante pentru înregistarea, declararea și plata impozitelor, în inspecții fiscale de foarte lungă durată și în contencios și litigii care durează între 2 si 5 ani până la soluționarea finală a cauzelor.

Efecte viitoare ale digitalizarii ANAF

Principalul efect pozitiv al digitalizării ANAF este că ar conduce la o mai bună colectare. De asemenea, ar crește transparența (se va ști mult mai ușor și in timp real cine/cât/cum plătește sau nu plătește) și, implicit, s-ar reduce evaziunea fiscală.

Digitalizarea și reforma ANAF ar trebui să conducă, de asemenea, la creșterea calității serviciului public pentru firme și persoane fizice, a conformării voluntare – mod mai simplu de înregistrare, completare a declarațiilor, urmărire a situației fiscale (fișa pe plătitor, SPV), interacțiune minimă la ghișeu (digitalizare).

Un sistem integrat pentru managementul veniturilor fiscale reprezintă o soluție modernă implementată în ultimii ani și de alte administrații fiscale europene (de ex. Finlanda[5]).  Firește, mediul de afaceri înțelege că un proiect de amploare pentru digitalizarea și reforma ANAF nu se poate face pe termen scurt, dar are asteptări legate de demararea rapidă a procesului.

Conform șpecialistilor în IT si managementul schimbării, un astfel de proiect poate dura 2-3 ani și presupune o investiție financiară gândită pe termen lung: software și hardware, dar și un plan de reformă a modului de operare al instituției, de pregătire a personalului, etc.  Recuperarea unei astfel de investiții se va face în timp, prin creșterea procentului de declarare, plata și recuperare a creanțelor fiscale, reducerea decalajului de TVA și a evaziunii, în general.

Nu în ultimul rând, cel mai profund câștig are legătură cu încrederea Stat-Cetățean, prin îmbunătățirea relației cu contribuabilul, a încurajării și usurarii procesului de plată a impozitelor și a atitudinii generale a autorităților de a fi “în serviciul contribuabilului”.

  1. Menținerea cotei unice (pentru toate veniturile)

În opinia antreprenorilor români, cota unică reprezintă un sistem de impozitare care a favorizat muncă pe merit și datorită căreia au rămas în țară foarte mulți manageri de top și profesioniști de valoare. În acest context, mediul de afaceri susține păstrarea unui sistem de impozitare care și-a dovedit eficiența, a contribuit la creșterea economică și a scos la lumină venituri din economia gri și neagră.

  1. Plafonarea contribuțiilor sociale la venituri salariale

Costul muncii din România este unul dintre cele mai ridicate din Europa, mai ales datorită neplafonării contribuțiilor sociale (de asigurările sociale de sănătate și pensii).  Plafonate pentru doar o luna, în ianuarie 2017, reintroducerea contribuțiilor neplafonate din februarie 2017 s-a menținut și după mutarea contributiilor la angajat din 2018, prin OUG 79/2017.  Prin comparație cu costul fiscal mult mai redus al PFA-urilor și microîntreprinderilor, apare o concurență neloială pe piața muncii, ceea ce descurajează angajarea unor manageri de top sau plata salariilor foarte mari. în plus, PFA-urile si microîntreprinderile au mai fost și pot redeveni oricând ținta inspectorilor fiscali.

Dacă antreprenorii susțin cota unică de impozitare, aceștia sunt însa nemulțumiți de numeroasele ”supape” legislative care le permit unora să se sustragă de la plata unor contribuții sociale obligatorii, neplafonate, așa cum sunt cele aplicate strict veniturilor din salarii.

Mai mult, facilitățile fiscale aplicabile în multe sectoare de activitate conduc la concurență neloială și dezinteres pentru conformarea voluntară.

  1. Predictibilitate și consultare reală

Predictibilitatea fiscală și consultarea mediului de afaceri în luarea deciziilor majore de politică fiscală ar trebui să fie două reguli de bază atunci când sunt propuse politici publice cu impact în business.

În ultimii ani, mediul de afaceri a fost supus la prea multe măsuri fiscale fără o consultare reală, ceea ce creat un context impredictibil fiscal care a descurajat investițiile contribuabililor corecți, fie ei români sau străini.

  1. Rambursările de TVA și alte datorii ale statului către firme

Întârzierile repetate în rambursarea TVA și a oricăror altor sume datorate firmelor nu reprezintă un bun exemplu pe care statul îl imprimă mediului de afaceri.  Costul de finanțare a acestui TVA, a concediilor medicale, etc. este transferat de stat firmelor private, care adeseori se găsesc în situații extreme și sunt motivate astfel să găsească căi alternative de rezolvare a situației, ceea ce conduce adesea la birocrație și corupție.

Implementarea unui sistem de rambursare a TVA bazat pe criterii de risc, folosirea unor măsuri moderne de control la distanță și mai ales digitalizarea ANAF ar ușura întreg procesul, țînând totodată seama și de marile fraude în materie de TVA in industriile deja cunoscute pentru astfel de practici.

*

Angela Roșca, membră a Fundației Romanian Business Leaders, este Managing Partner și fondator al companiei de consultanță fiscală Taxhouse.

[1] Sursa: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/info_anaf/relatii_internationale/banca_mondiala/ramp

[2] Sursa: https://cursdeguvernare.ro/haosul-financiar-de-la-finante-anaf-pregateste-returnarea-creditului-de-91-mil-de-dolari-catre-bm-pentru-o-reforma-din-care-a-facut-doar-235-nimic-pentru-it-totul-pe-consultanta.html

[3] Sursa: cursdeguvernare.ro – https://cursdeguvernare.ro/presedintele-anaf-sistemul-informatic-al-fiscului-sta-sa-crape.html)

[4] Sursa: “Study and Reports on the VAT Gap in the EU-28 Member States: 2019 Final Report TAXUD/2015/CC/131” – https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/vat-gap-full-report-2019_en.pdf

[5] Sursa: http://www.oecd.org/tax/forum-on-tax-administration/publications-and-products/introducing-a-commercial-off-the-shelf-software-solution.pdf

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2019

Lăsați un comentariu


Mobile sticky

Oficial Ministerul Sănătății: Niciun caz de coronavirus confirmat în România

Vladimir Ionescu

Până în acest moment nu există nici un cetățean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul Covid-19, a anunțat miercuri Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

Rusia pregătește noi acțiuni ostile în Ucraina – analiză Euractiv

Victor Bratu

Exercițiile militare ruse din ce în ce mai grandioase în Marea Neagră, completate de o iminentă criză a apei potabile în Crimeea și de dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Cadrul fiscal… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult