vineri

28 ianuarie, 2022

Andreea Paul cere anchetă parlamentară la ASF în baza unor suspiciuni legate de falimentele Astra și Carpatica

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 octombrie, 2016

Misu Negritoiu
Mișu Negrițoiu

Deputatul PNL Andreea Paul a solicitat joi declanșarea anchetei parlamentare a ASF și audierea președintelui ASF cu privire la starea pieței românești de asigurări obligatorii.

Suspiciunile legate de falimentele Astra și Carpatica s-au adâncit după ce întrebările adresate președintelui instituției, Mișu Negrițoiu, la ultima audiere în comisia Buget-Finanțe au rămas fără răspuns, deși acesta avea obligația de a remite în scris comisiei informațiile solicitate.

Andreea Paul afirma în luna iunie că ”suspiciunile sunt mari în ceea ce priveşte controlul preţurilor, fraudelor din sistem şi în gestionarea inadecvată a pieţei de asigurări obligatorii, iar ASF nu intervine și nu-și asumă curăţenia necesară a pieţei de asigurări”.


Săptămâna aceasta, spune deputatul PNL, ”am primit dovada clară a transferului cheltuielilor cu asigurările obligatorii RCA de pe umerii transportatorilor pe umerii șoferilor persoane fizice, după ce am avut alte dovezi clare de transfer ale tuturor polițelor de asigurare dinspre companiile cu capital românesc spre cele cu capital străin”.

Contextul relevant al unor răsunătoare falimente: 69% din piață

ASF a cerut falimentul societăţilor Astra în data de 27 august 2015 şi Carpatica în 27 iulie 2016.

La acel moment, cele două companii deţineau un portofoliu impresionant de asigurări RCA:

  • Astra – 2.046.604 poliţe
  • Carpatica – 1.265.970 poliţe

În România, în evidenţele oficiale sunt înregistrate 6,6 milioane de autoturisme, fiind emise aproximativ 4,8 milioane de poliţe de asigurare RCA.


Toate aceste date arată că Astra și Carpatica dețineau aproape 69% din piața asigurărilor RCA.

Conform rapoartelor de control, pierderile înregistrate de cele două companii  erau:

  • 650 milioane lei în cazul Astra
  • 601,5 milioane lei în cazul Carpatica

Andreea Paul introduce în ecuație un element esențial: ”Aceste pierderi nu sunt cauzate de lipsa pieţei sau a clienţilor beneficiari de poliţe RCA, ci sumelor pe care acţionarii principali ai celor două companii le-au retras sau înstrăinat altor companii pe care le dețineau.”

Consecințele deciziilor ASF

Măsura adoptată de ASF este considerată de Andreea Paul ”o gravă eroare”, căci în locul dispunerii recuperării prejudiciilor de la cei doi acţionari majoritari ai Astra, respectiv Carpatica s-a dispus falimentul.

Prin aceste decizii, acţionarii principali au fost scutiţi de obligaţia recuperării prejudiciului, până când instanţa se va pronunţa într-o soluţie definitivă. În schimb, aceste prejudicii au fost trecute în sarcina Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA).

Prima consecință: Capacitatea financiară a FGA este epuizată, astfel încât aceasta va fi nevoită să majoreze la 1,5% cota pe care o percepe de la companiile de asigurări rămase în piaţă.

Resursele totale ale FGA se ridicau la 999.949.795 lei, din care a fost cheltuită doar în cazul Astra suma de 842,3 milioane lei.

A doua consecință: În urma falimentului, cele peste 3,3 milioane de poliţe de asigurare RCA de la cele două companii au migrat către celelalte companii de asigurări, întâmplător cu capital străin.

Cum s-a ajuns la falimente fără recuperarea banilor

Putem interpreta ca fiind premeditată decizia în cazul ASTRA? se întreabă deputatul PNL.

”Din informațiile pe care le am, la începutul şedinţei de Consiliu, când a fost adoptată decizia de faliment, preşedintele ASF a informat membrii Consiliului că are acordul Prim-ministrului din acea perioadă şi a guvernatorului BNR pentru a introduce în faliment Astra, deşi nici guvernul, nici BNR nu au vreo atribuţie în acest sens. În schimb, putea fi informat Parlamentul prin comisiile sale de specialitate. Această formă de manipulare a membrilor Consiliului a dat rezultate prin aprobarea falimentului Astra” afirmă Andreea Paul.

Un alt ”element de premeditare” îl reprezintă- spune Andreea Paul- refuzul ASF de a lua în discuţie ultima solicitare a acţionarului majoritar al Astra de a face o plată parţială, de 150 milioane lei din totalul de 428 milioane lei solicitat pentru încadrarea în planul de măsuri – aceasta putând asigura plata daunelor în multe din dosarele aflate în aşteptare.

Nici solicitarea casei de avocaţi a societății de a avea o negociere prealabilă înaintea pronunţării falimentului nu a fost acceptată de către ASF, deşi se înscria obligatoriu în procedurile juridice premergătoare oricărui litigiu în instanţă.

În prezent, pe rolul ICSID (Tribunalul de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială) se află acţiunea intentată statului român pentru daune interese, urmare a respectivei decizii ASF.

Surprinzător, afirmă Andreea Paul, este și faptul că deciziile Consiliului ASF au venit după ce a fost instituită administrarea specială prin înlocuirea conducerilor existente cu persoane juridice la cele două companii.

Explicațiile deputatului PNL:

”În cazul ASTRA, după încetarea contractului de administrare specială cu KPMG, Consiliul ASF a decis ca în procedura insolvenţei să nu se prelungească menţinerea ca lichidator a unei componente a grupului KPMG şi în acest sens (în baza unei decizii a Consiliului votată cu 8 voturi pentru şi 1 vot împotrivă – al preşedintelui) s-a cerut ca decizia să fie comunicată judecătorului sindic.

Fără nicio justificare, preşedintele Consiliului nu a dus la îndeplinire decizia Consiliului. Cazul trebuie să intre în verificarea organelor statului pentru un potenţial act de premeditare al managementului KPMG în perioada administrării speciale spre un faliment care să fie gestionat de aceeaşi companie în calitate de lichidator. Chiar nimeni nu investighează această evidență gravă?!

La fel de grav este cazul Carpatica, unde administrarea specială s-a realizat chiar de ASF prin intermediul FGA. Este de neînţeles cum în timpul administrării speciale de către FGA s-a trecut brusc la falimentul Carpatica, fără a aştepta o perioadă rezonabilă pentru remedierea deficienţelor şi salvarea societăţii şi acest caz, ceea ce converge spre concluzia interesului de a scoate din piaţă asiguratorii români fără a întreprinde demersurile de recuperare a pierderilor de la proprietarii celor două companii prin executarea silită a bunurilor imobiliare ale acestora.”

Ce-a mai rămas din Fondul de Garantare

Conform datelor instituției, în procedura falimentului celor două companii, FGA poate recupera, în calitatea sa de creditor, maxim 72 milioane lei.

Nivelul plăţilor, aşa cum rezultă din statistica prezentată la începutul materialului, depăşeşte 1,2 miliarde lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De reţinut: după plata păgubiţilor la cele două societăţi, FGA va înregistra un defict de peste 700 milioane de lei.

Va fi nevoie de cel puţin 5 ani, consideră Andreea Paul, ca FGA să reintre pe excedent disponibil, adică spre finalul anului 2021.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr