Este de așteptat ca vicepreședintele Kamala Harris să păstreze în mare măsură politicile externe ale Administrației Biden în dosare cheie precum Ucraina, China și Iran, dar ar putea adopta un ton mai dur cu Israelul în legătură cu războiul din Gaza dacă primește nominalizarea democrată și dacă câștigă alegerile din noiembrie din SUA.
Aparent favorit pentru nominalizare după ce Joe Biden a renunțat la cursă, Reuters scrie că Harris aduce experiență, legături personale create cu liderii mondiali și o înclinare pentru afaceri globale dobândită în timpul unui mandat în Senat și ca vicepreședinte al lui Biden.
Kamala Harris și-a ridicat profilul în a doua parte a mandatului lui Joe Biden
Avocată de pregătire și fost procuror general din California, Kamala Harris s-a luptat în prima jumătate a mandatului lui Biden să-și găsească locul în administrație, fiind oarecum blocată de faptul că președintele i-a pus în brațe din primele zile dosarul migrației.
În a doua jumătate a președinției lui Biden, Harris – primul vicepreședinte american de culoare și asiatice din țară – și-a ridicat profilul pe probleme externe, de la China și Rusia până la Gaza și a devenit o figură cunoscută de mulți lideri mondiali.
O vulnerabilitate de campanie- migrația ilegală
Dar în lupta împotriva candidatului republican Donald Trump, ea ar avea o vulnerabilitate majoră – situația tulbure de la granița dintre SUA și Mexic, care l-a încurcat pe Biden și a devenit o problemă de top de campanie.
La începutul mandatului său de vicepreședinte, Kamala Harris a fost însărcinată să abordeze cauzele fundamentale ale migrației neregulate ridicate, iar republicanii au căutat permanent să facă din ea ”fața problemei”.
Pe o serie de priorități globale, spus analiști consultați de Reuters, o președinție Harris ar semăna mult cu o a doua administrație Joe Biden.
Kamala Harris ar păstra linia Biden în dosarele Ucraina și relația cu NATO
„S-ar putea să fie o jucătoare mai energică, dar la un singur lucru să nu vă așteptați: la orice schimbări majore, imediate, în substanța politicii externe a lui Joe Biden”, afirmă Aaron David Miller, fost negociator în Orientul Mijlociu pentru administrațiile democrate și republicane.
Kamala Harris a semnalat, de exemplu, că nu se va abate de la sprijinul ferm al lui Biden pentru NATO și că va continua să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Acest lucru este în contrast puternic cu angajamentul fostului președinte Trump de a modifica în mod fundamental relația SUA cu alianța și cu îndoielile pe care le-a ridicat cu privire la viitoarele livrări de arme către Kiev.
La Conferința de Securitate de la München din acest an, ea a ținut un discurs dur în care a criticat Rusia pentru invadarea Ucrainei și a promis că SUA respectă „de fier” cerințele articolului 5 ale NATO privind autoapărarea reciprocă.
Relația cu China – și confruntare, și cooperare
În ceea ce privește China, Harris s-a poziționat de mult în cadrul curentului bipartizan de la Washington cu privire la necesitatea ca SUA să contracareze influența Chinei, în special în Asia. Ea va menține probabil poziția lui Biden de a se confrunta cu Beijing atunci când va fi necesar, în timp ce va căuta și zone de cooperare, spun analiștii.
Kamala Harris a avut mai multe călătorii menite să stimuleze relațiile în regiunea asiatică dinamică economic, inclusiv una la Jakarta în septembrie, când l-a înlocuit pe Biden la un summit ASEAN. Joe Biden a trimis-o pe Harris în călătorii pentru a consolida alianțele cu Japonia și Coreea de Sud, aliați cheie care au avut motive să-și facă griji cu privire la angajamentul lui Trump față de securitatea lor.
„Ea a demonstrat regiunii că este entuziasmată să promoveze procuparea lui Joe Biden față de Indo-Pacific”, a declarat Murray Hiebert, asociat senior al Programului Asia de Sud-Est la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington.
Un ton mai dur în relația cu Israel
Dacă Kamala Harris devine candidat al partidului, conflictul israelo-palestinian s-ar afla pe primul loc pe agenda ei.
Deși în calitate de vicepreședinte s-a făcut ecou în mare parte al mesajelor lui Biden de susținere fermă a dreptul Israel de a se apăra, ea s-a distanțat uneori de Biden criticând abordarea militară a Israelului. În martie, ea a criticat Israel pentru că nu a făcut suficient pentru a atenua „catastrofa umanitară” în timpul ofensivei sale terestre în enclava palestiniană. Mai târziu în aceeași lună, ea nu a exclus „consecințe” pentru Israel dacă acesta va lansa o invazie pe scară largă a Rafah, plină de refugiați, în sudul Gazei.
Un astfel de limbaj a ridicat posibilitatea ca Harris, în calitate de președinte, să adopte o linie retorică mai puternică față de Israel decât Biden, spun analiștii. Dar aceștia nu se așteaptă la o schimbare majoră în politica SUA față de Israel, cel mai apropiat aliat al Washingtonului în Orientul Mijlociu.
Dosarul iranian
De asemenea, ar putea fi de așteptat ca o administrație Harris să se mențină ferm împotriva Iranul, ale cărui recente progrese nucleare au atras condamnarea SUA.
Jonathan Panikoff, fost ofițer de informații național adjunct al guvernului SUA pentru Orientul Mijlociu, a declarat că amenințarea tot mai mare din partea programului nuclear al Iranului ar putea fi o provocare majoră timpurie pentru o administrație Harris, mai ales dacă Teheran decide să îl testeze pe noul lider al SUA.
Jonathan Panikoff, aflat acum la think tank-ul Atlantic Council din Washington, a spus: „Există toate motivele să credem că următorul președinte va trebui să se ocupe de Iran. Este sigur că va fi una dintre cele mai mari probleme”.
***
