UE, cel mai mare bloc economic din lume, s-a bucurat de excedente comerciale stabile timp de un deceniu, dar războiul din Ucraina și criza energetică care a urmat au dus la o creștere accelerată a deficitului extern, nemaivăzută de la lansarea monedei euro, potrivit unei analize Politico.
Deficitul comercial al zonei euro față de restul lumii a urcat în august la 50,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. La nivelul UE, acesta a fost de 64,7 miliarde de euro.
Balanța contului curent al zonei euro – balanța întregului comerț cu bunuri și servicii, precum și transferurile internaționale de capital, cum ar fi remitențele – a consemnat un deficit de 26,3 miliarde de euro în august, în mare parte cauzat de deficitul comercial cu bunuri, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.
Energia, principalul vinovat
Deficitul comercial a fost generat, în mare măsură, de prețurile ridicate la energie, care în august au atins un nivel record de 350 de euro pe megawat oră. Între timp, prețurile au scăzut către 150 de euro pe megawat oră, nivel care la rândul său este semnificativ mai ridicat decât cel de anul trecut.
„Piețele care au catalogat această criză energetică drept temporară o văd acum ca pe o poveste pe termen mult mai lung”, a explicat Kristoffer Kjær Lomholt, analist la Danske Bank. „Credem că (…) va afecta monedele economiilor care sunt importatoare de energie, iar zona euro, desigur, iese în evidență într-o foarte mare măsură din acest punct de vedere”, a adăugat el.
Un oficial UE chestionat de Politico a dat la rândul său vina pe comerțul cu produse energetice din Rusia. „Vârful prețurilor la energie a făcut ca valoarea importurilor noastre din Rusia să crească substanțial (în timp ce volumul acestor importuri a scăzut), iar exporturile noastre au scăzut din cauza sancțiunilor (controale la export)”, a explicat oficialul.
Valoarea importurilor de energie aproape s-a triplat de la an la an în primele opt luni ale anului. Împreună cu exporturile mai scăzute, acest lucru a pus o presiune negativă semnificativă asupra balanței comerciale a Europei.
În graficul de mai jos este ilustrată balanța comercială pe grupe de produse, între ianuarie și august 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, în miliarde de euro.
Totodată, deficitul comercial a crescut în raport cu țările care exportă gaze naturale către UE.
În graficul de mai jos este ilustrată balanța comercială cu primii 10 cei mai mari parteneri de import și export ai UE, între ianuarie și august 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în miliarde de euro.
O balanță comercială negativă și, în consecință, o monedă mai slabă, fac importurile mai scumpe. „Importatorii neți vor trebui să plătească mai mult pentru bunuri și servicii”, a spus Lomholt.
Pe de altă parte, un euro mai slab ar putea stimula exporturile, a precizat Matthias Krämer, șeful politicii economice externe la federația germană a industriei BDI. „Dacă moneda euro ar fi puțin mai slabă, ar putea, de asemenea, să îmbunătățească poziția Europei pe piețele globale, făcând exporturile mai ieftine”, a spus el.
Deficitul mare va avea consecințe asupra zonei euro.
„Ne așteptăm ca euro să scadă în continuare în lunile următoare, ca parte a acestei ajustări”, a declarat Robin Brooks, economist șef la Institutul de Finanțe Internaționale.
Euro va continua să piardă teren față de dolar
O balanță comercială negativă sau un deficit de cont curent exercită o presiune de depreciere asupra valorii monedelor, care se mișcă odată cu cererea de bunuri: o cerere mai mică pentru exporturile unei țări înseamnă mai puțină cerere pentru moneda sa, care la rândul său duce la scăderea valorii acesteia în raport cu alte valute. Similar, cererea externă puternică de bunuri întărește moneda unei țări.
„Investitorii străini trebuie să fie compensați printr-o depreciere reală a cursului de schimb și, în general, prin rate reale ale dobânzilor mai mari”, a comentat Lomholt de la Danske Bank.
Creditorul danez și-a redus recent prognoza pentru cursul de schimb euro-dolar, la 0,93 dolari/euro în următorul an, evoluția cauzată parțial de șocul prețului energiei.
Germania, motorul de export a blocului, și-a crescut exporturile cu 14% în primele opt luni ale anului, dar importurile au crescut cu peste 27%, potrivit cifrelor oficiale.
***
