luni

26 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 septembrie, 2022

Deficitul comercial a crescut cu 629 de milioane de euro în iulie, față de iunie, ritm dublu față de cea mai mare creștere lunară din acest an. Astfel, totalul soldului (FOB/CIF) pe 7 luni din acest an a ajuns la aproape 18,77 miliarde de euro. Este cu peste 45% mai mare decât în aceeași perioadă din 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Importurile cresc mai mult decât exporturile. Decalajul dintre creșterea lunară a importurilor și cea a exporturilor s-a majorat de la 4,5 procente (30,4% -25,9%) în iunie, până la 7,1 puncte procentuale (31,2% -24,1%) în iulie 2022.

Cele mai mari contribuții la deficitul comercial l-au avut produsele chimice (peste 8,1 miliarde de euro), carburanții și lubrefianții (peste 4,5 mld. euro) și mărfurile manufacturate (aproape 4,2 mld. euro).


În primele 7 luni ale anului, importurile (CIF – inclusiv cheltuielile de transport și asigurări) au crescut cu 29,0% față de aceeași perioadă din 2021, până la mai mult de 71,44 miliarde de euro.

Exporturile (FOB – fără transport și asigurări) au crescut cu 23,9%, până la mai mult de 52,67 miliarde de euro.

Sectoarele excedentare sunt puține și au contribuții mici

România are excedent comercial pe primele 7 luni la numai 3 grupe de produse, potrivit clasificării INS. Iar cel mai mare excedent, de la „băuturi și tutun”, nu trece de 310 milioane de euro.

Urmează excedentul de 295 de milioane de euro de la „uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” și  cel de 34 de milioane de euro de la semințe și fructe oleaginoase, minereuri metalifere și altele.


Exporturile României sunt cele mai expuse din regiune la perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

România poate suferi o scădere cu 7,1% a exporturilor sale reale, la creșterea cu o singură unitate a gradului de funcționare anormală a lanțurilor de aprovizionare, măsurat de Global Supply Chain Pressure Index (GSCPI), potrivit calculelor Erste Group Research (EGR).

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: