joi

18 aprilie, 2024

cei mai mari investitori străini din românia

16 februarie, 2023

Niciuna dintre țările din regiune, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia și România nu sunt pregătite pentru aderarea la zona euro, potrivit celui mai recent raport de convergență elaborat de Banca Centrală Europeană (BCE), iar datele din ultimele luni indică o deteriorare a situației, reiese dintr-o analiză realizată de Ella Kállai, economist Şef Alpha Bank România

Concluziile celui mai recent raport de convergență elaborat de BCE:

  • nici una din țări nu îndeplinea criteriul stabilității prețurilor;
  • doar în Polonia atât deficitul bugetar, cât și datoria publică brută se situau sub plafonul Maastricht; în timp ce în Cehia și România doar datoria publică brută se situa sub referința Maastricht;
  • nici una din țări nu participa în MCSII și doar în România volatilitatea cursului de schimb față de euro a fost evaluată ca fiind foarte redusă, în principal datorită politicii de flotare controlată, în celelalte țări unde cursul de schimb este flotant volatilitatea a fost evaluată ca fiind ridicată;
  • doar Cehia îndeplinea criteriul ratei dobânzii pe termen lung;
  • legislația niciunei țări nu se conforma pe deplin cu cerințele de independență a bănciicentrale, de interzicere a finanțării monetare și de integrare juridică în Eurosystem.


Aceste concluzii au fost formulate pe baza datelor existente până în aprilie 2022. Gradul de pregătire pentru adoptarea monedei unice de către statele membre ale Uniunii Europene (UE) care încă nu au adoptat moneda euro este evaluat de rapoartele de convergență elaborate de Banca Centrală Europeană (BCE) la fiecare doi ani.

Criteriile luate în calcul

Criteriile care se iau în calcul sunt: stabilitatea prețurilor, sănătatea poziției fiscale așa cum rezultă din nivelul deficitului bugetar și al datoriei publice brute raportate la PIB, stabilitatea cursului de schimb în raport cu euro, convergența ratelor dobânzilor pe termen lung și convergența juridică, în special legată de independența băncilor centrale și integrarea lor juridică în Eurosystem – autoritatea monetară din zona euro.

Criteriul stabilității prețurilor este considerat îndeplinit dacă inflația anuală medie armonizată nu depășește cu mai mult de 1,5pp media celor mai mici 3 valori ale ritmului anual mediu armonizat al prețurilor de consum din statele membre ale UE.

Poziția fiscală sănătoasă este considerată aceea în care deficitul bugetar anual este sub 3% din PIB și datoria publică brută este sub 60% din PIB.


Moneda este considerată stabilă dacă de-a lungul unei perioade de doi ani, perioada minimă de petrecut în Mecanismul Cursului de Schimb II (MCSII), cursul față de euro nu se depreciază sau apreciază cu mai mult de 15% din paritatea centrală stabilită înainte de intrarea în MCSII.

Criteriul ratei dobânzii pe termen lung este considerat îndeplinit dacă randamentul titlurilor de stat pe termen lung pe piața secundară nu depășește cu mai mult de 2pp media randamentelor titlurilor de stat pe termen lung ale celor trei țări din UE cu inflația cea mai mică.

Datele mai noi nu aduc vești mai bune

Extinderea perioadei de analiză până la cele mai recente date disponibile relevă și mai multă divergență, reiese din analiza realizată de Ella Kállai.

În toate țările, excesul de inflație peste referința Maastricht a crescut, România având cea mai mică deviere în decembrie 2022.

Cu excepția Poloniei, deficitul bugetar este peste 3% din PIB, cea mai mare deviere având-o România și Ungaria în trimestrul 3 din 2022, România fiind încadrată în procedura de deficit excesiv încă din aprilie 2020.

Datoria publică brută este sub referința Maastrich de 60% din PIB în Cehia, Polonia și România.

Volatilitatea cursului de schimb față de euro, se menține în toate țările cu excepția României.

Randamentele titlurilor de stat pe termen lung depășesc referința Maastricht în toate țările, cel mai mult în România și Ungaria.

”România are nevoie de politici economice orientate spre stabilitate și reforme structurale de anvergură. Calitatea relativ slabă a instituțiilor și guvernanței țării, mediul de afaceri slab continuă să împiedice potențialul de creștere. Absorbția eficientă a fondurilor UE rămâne esențială pentru stimularea creșterii economice pe termen mediu și ghidarea economiei în viitoarea tranziție verde și digitală”, susține economista Alpha Bank.

Eforturile de reformă având drept scop combaterea corupției, îmbunătățirea concurenței și predictibilității sistemelor fiscale, judiciare, de reglementare și administrative ale țării sunt, de asemenea, necesare.

Pentru a consolida și mai mult încrederea în sistemul financiar național, autoritățile competente ar trebui să continue să își îmbunătățească practicile de supraveghere, urmând recomandările organismelor internaționale și europene relevante și colaborând cu alte organisme naționale de supraveghere din statele membre UE în cadrul colegiilor de supraveghere, mai consideră ea.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: