fbpx

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Europa

”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

Patru semnale de alarmă pentru România în Raportul de convergență 2020

de Marin Pana , 11.6.2020

Pe datele din martie 2020, Raportul de convergență al CE pentru România atrage atenția că dobânda pe termen lung pentru scopuri de convergență se afla la 1,5 puncte procentuale peste reperul de 2,9% obținut pe baza mediei de 0,9% consemnată pentru cele trei state luate în calcul (Portugalia, Cipru și Italia) plus două puncte procentuale. Precum și la o diferență foarte mare, de 510 puncte bază față de reperul constituit de economia germană.

Acest indicator a atins un vârf de 4,8% în luna mai 2019, nivel reeditat conjunctural recent în aprilie 2020 pe fondul pandemiei (valoarea a scăzut ulterior, inclusiv prin măsurile luate de Banca Centrală de intervenție pe piața secundară a titlurilor de stat), după ce coborâse la doar 4,04% în februarie. Din fericire, fie și la limită, ne-am păstrat calificativul peste pragul recomandat pentru investiții, deși cu perspectivă negativă.

Încadrarea în nivelul cerut de adoptarea euro presupune o reducere substanțială a dobânzilor la care ne împrumutăm pe piețele internaționale. Cele mai recente emisiuni au fost bine plasate, aproape de marja permisă, dar sunt încă „diluate” de plasamentele anterioare, făcute la dobânzi mai mari).

După ce am pierdut pe drum prin 2017 acest indicator obligatoriu pentru adoptarea euro, va trebui să refacem relativ rapid echilibrele macroeconomice și să-l aducem treptat în limitele permise prin 2022 sau 2023 (cu observația că va trebui să ne luăm o marjă de siguranță deoarece urmărim o țintă în mișcare).

Inflația și costul muncii

Alt criteriu de adoptare a monedei unice, inflația, care ar trebui să fie situată la cel mult un punct și jumătate peste media celor mai performente trei state membre a fost pierdut în 2018 dar ne aflăm pe traiectoria de revenire, cu o marjă în scădere față de Zona Euro, inclusiv potrivit estimărilor Comisiei Europene ( de la 2,7 pp în 2019 spre 2,0 pp în 2021, în pofida unei anumite reveniri a creșterii prețurilor).

Aici ar trebui să facem legătura cu compensarea nominală pe angajat, care a ieșit din uzanțele în materie. Acesta s-a situat cu mult peste recomandările de echilibru macroeconomic, parțial din cauza nivelului relativ mic de plecare dar și sub efectul majorărilor necesare dar prea ample din sectorul bugetar.

De menționat nivelul creșterilor salariale, unde am urcat în 2018 la niveluri de 29,4% pe parcursul a trei ani de zile cu mult peste nivelul de 12% recomandat de CE și cu 60% mai mult în raport cu a doua clasată, Bulgaria (18,3%). În 2019, valoarea provizoriu calculată s-a mai redus la „doar” 24,9% dar rămâne mai mult decât dublă față de cerințele standard de echilibru, îndeplinite cu brio în intervalul 2011 – 2016.

Problema este că productivitatea muncii va scădea în acest an dar să sperăm că vom reuși să nu ne ducem sub performanța medie a Zonei Euro, cum se vede în prognoza CE ( -3,6% pentru România și -3,2% pentru ZE). Desigur, vom păstra un avantaj în costul mai scăzut al forței de muncă, dar erodarea acestuia se va produce în continuare iar competitivitatea pe o piață dificilă va fi afectată la revenirea din 2021 (noi cu cost în creștere, Zona Euro cu cost în scădere).

Deficitul bugetar și datoria externă (% din PIB)

Al treilea criteriu pierdut în tentativa de a intra în 2024 în anticamera euro este deficitul bugetar. Celelalte două criterii economice, stabilitatea cursului de schimb are șanse mari să treacă, dată fiind stabilitatea cursului leului din ultimii ani și ponderea sub 60% din PIB a datoriei externe, moștenire din epoca socialistă este încă îndeplinit iar cel juridic se va rezolva cum au făcut și alte state care au aderat la Zona Euro în termenul legal.

Astfel, punctul nodal rămâne deficitul bugetar și ieșirea din procedura de deficit excesiv în care am intrat în aprilie 2020, chiar dacă pentru moment avem permisiunea de a depăși limita de 3% pentru a traversa cu succes pandemia de Covid. Adevărul elementar este NU se pot majora beneficiile sociale la niveluri europene fără a colecta venituri europene la buget și NU se poate mări fiscalitatea atunci când vrem să ieșim din criză.

Dacă nu ținem cont de legitățile economice elementare, vom pune pe butuci finanțele publice, vom pierde, foarte probabil în 2022 și criteriul datoriei sub 60% din PIB. Deja CE vede o creștere de circa 20 de procente a datoriei externe a României în doar doi ani, de magnitudine comparabilă cu cea din criza precedentă.

Și nu ne va pune la dispoziție fonduri potențial estimate la circa 33 miliarde euro ( 19,6 miliarde euro nerambursabile dar pe proiecte clare) ca să le rispim pentru aventuri nesustenabile de tip grec. Indiferent de ce vor zice politicienii și legile adoptate miop, fără viziune pe termen lung și fără legătură cu situația economică în care ar trebui aplicate.

Economia, afectată de discrepanța dintre producție și consum

Pe partea de integrare de piață, trebuie remarcat că, în mod surprinzător, gradul de deschidere al comerțului cu bunuri și servicii s-a redus în 2019 ( adică înainte de fără legătură cu pandemia) la cel mai mic nivel din ultimii șase ani. În traducere, schimburile cu exteriorul încep să nu mai țină pasul cu creșterea PIB, ceea ce, în contextul adâncirii deficitului extern, reclamă o creștere a exporturilor și/sau o acoperire mai bună a cererii din surse interne.

Din 2014 încoace, balanța bunurilor s-a tot deteriorat, de la -4,3% din PIB spre -7,8% din PIB. Balanța serviciilor a reușit să compenseze parțial această deteriorare ( mai sunt și alte componente ale contului curent dar ne rezumăm la cele principale) până în 2016, după care nici segmentul de servcii, cu tot aportul serviciilor de transport internațional și de IT, nu a mai reușit să țină pasul, ajungând pe sold sub 4% din PIB anul trecut.

Nu are nimeni pretenția, ca pe vremuri, să producem de toate la nivel mondial și 5% peste acesta, dar nici nu putem merge la infinit cu distanța tot mai mare dintre cererea internă și capacitatea producției autohtone de a acoperi această cerere, fie și cu beneficiul plusului însemnat din sectorul de servicii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană scurtează calendarul vaccinării în UE: Peste 13 mil. de români ar trebui imunizați până la vară

Mariana Bechir

Comisia Europeană a anunțat marți accelerarea vaccinării și a prezentat țintele și calendarul recomandat pentru ca UE să revină la vară la un stil de… Mai mult

Europa

Gazprom: Există riscul ca Nord Stream 2 să fie suspendat sau anulat din cauza presiunilor politice

Iulian Soare

Grupul rus Gazprom menționează, în prospectul unei emisiuni de euro-obligaţiuni consultat de Reuters, că există riscul ca proiectul gazoductului Nord Stream 2 să fie suspendat… Mai mult

Europa

SUA post-Trump: Cum percep europenii America lui Joe Biden – studiu ECFR

Victor Bratu

Americanii au un nou președinte, dar nu și o țară nouă. În timp ce majoritatea cetățenilor europeni se bucură că alegerile din SUA au fost… Mai mult

Stiri

Noile categorii de angajați introduse în etapa a II-a a campaniei de vaccinare

Vladimir Ionescu

Guvernul va adopta o Hotărâre ce va include noi categorii sociale și profesionale în rândul populației ce se poate vaccina anti-Covid în etapa a doua… Mai mult

Europa

CEDO condamnă statul român pentru procedura de recunoaștere a schimbării de sex

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România, cu unanimitate, pentru încălcarea dreptului la viaţa privată în cazul a două persoane cărora autoritățile naționale… Mai mult

Stiri

Kristalina Georgieva cere mai mulți bani statelor membre ale FMI pentru a susține țările puternic îndatorate

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internațional (FMI) are nevoie de mai multe resurse pentru a ajuta ţările puternic îndatorate, în condițiile marilor incertitudini privind perspectivele economiei globale și… Mai mult

Stiri

Autocolantele pentru promovarea PMB pe autobuze vor fi înlocuite cu reclame comerciale

Vladimir Ionescu

Mijloacele de transport în comun ale STB nu vor mai avea autocolante de promovarea a Primăriei Capitalei. Pe respectivele spații, a explicat primarul general, Nicușor… Mai mult