fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Patru semnale de alarmă pentru România în Raportul de convergență 2020

de Marin Pana , 11.6.2020

Pe datele din martie 2020, Raportul de convergență al CE pentru România atrage atenția că dobânda pe termen lung pentru scopuri de convergență se afla la 1,5 puncte procentuale peste reperul de 2,9% obținut pe baza mediei de 0,9% consemnată pentru cele trei state luate în calcul (Portugalia, Cipru și Italia) plus două puncte procentuale. Precum și la o diferență foarte mare, de 510 puncte bază față de reperul constituit de economia germană.

Acest indicator a atins un vârf de 4,8% în luna mai 2019, nivel reeditat conjunctural recent în aprilie 2020 pe fondul pandemiei (valoarea a scăzut ulterior, inclusiv prin măsurile luate de Banca Centrală de intervenție pe piața secundară a titlurilor de stat), după ce coborâse la doar 4,04% în februarie. Din fericire, fie și la limită, ne-am păstrat calificativul peste pragul recomandat pentru investiții, deși cu perspectivă negativă.

Încadrarea în nivelul cerut de adoptarea euro presupune o reducere substanțială a dobânzilor la care ne împrumutăm pe piețele internaționale. Cele mai recente emisiuni au fost bine plasate, aproape de marja permisă, dar sunt încă „diluate” de plasamentele anterioare, făcute la dobânzi mai mari).

După ce am pierdut pe drum prin 2017 acest indicator obligatoriu pentru adoptarea euro, va trebui să refacem relativ rapid echilibrele macroeconomice și să-l aducem treptat în limitele permise prin 2022 sau 2023 (cu observația că va trebui să ne luăm o marjă de siguranță deoarece urmărim o țintă în mișcare).

Inflația și costul muncii

Alt criteriu de adoptare a monedei unice, inflația, care ar trebui să fie situată la cel mult un punct și jumătate peste media celor mai performente trei state membre a fost pierdut în 2018 dar ne aflăm pe traiectoria de revenire, cu o marjă în scădere față de Zona Euro, inclusiv potrivit estimărilor Comisiei Europene ( de la 2,7 pp în 2019 spre 2,0 pp în 2021, în pofida unei anumite reveniri a creșterii prețurilor).

Aici ar trebui să facem legătura cu compensarea nominală pe angajat, care a ieșit din uzanțele în materie. Acesta s-a situat cu mult peste recomandările de echilibru macroeconomic, parțial din cauza nivelului relativ mic de plecare dar și sub efectul majorărilor necesare dar prea ample din sectorul bugetar.

De menționat nivelul creșterilor salariale, unde am urcat în 2018 la niveluri de 29,4% pe parcursul a trei ani de zile cu mult peste nivelul de 12% recomandat de CE și cu 60% mai mult în raport cu a doua clasată, Bulgaria (18,3%). În 2019, valoarea provizoriu calculată s-a mai redus la „doar” 24,9% dar rămâne mai mult decât dublă față de cerințele standard de echilibru, îndeplinite cu brio în intervalul 2011 – 2016.

Problema este că productivitatea muncii va scădea în acest an dar să sperăm că vom reuși să nu ne ducem sub performanța medie a Zonei Euro, cum se vede în prognoza CE ( -3,6% pentru România și -3,2% pentru ZE). Desigur, vom păstra un avantaj în costul mai scăzut al forței de muncă, dar erodarea acestuia se va produce în continuare iar competitivitatea pe o piață dificilă va fi afectată la revenirea din 2021 (noi cu cost în creștere, Zona Euro cu cost în scădere).

Deficitul bugetar și datoria externă (% din PIB)

Al treilea criteriu pierdut în tentativa de a intra în 2024 în anticamera euro este deficitul bugetar. Celelalte două criterii economice, stabilitatea cursului de schimb are șanse mari să treacă, dată fiind stabilitatea cursului leului din ultimii ani și ponderea sub 60% din PIB a datoriei externe, moștenire din epoca socialistă este încă îndeplinit iar cel juridic se va rezolva cum au făcut și alte state care au aderat la Zona Euro în termenul legal.

Astfel, punctul nodal rămâne deficitul bugetar și ieșirea din procedura de deficit excesiv în care am intrat în aprilie 2020, chiar dacă pentru moment avem permisiunea de a depăși limita de 3% pentru a traversa cu succes pandemia de Covid. Adevărul elementar este NU se pot majora beneficiile sociale la niveluri europene fără a colecta venituri europene la buget și NU se poate mări fiscalitatea atunci când vrem să ieșim din criză.

Dacă nu ținem cont de legitățile economice elementare, vom pune pe butuci finanțele publice, vom pierde, foarte probabil în 2022 și criteriul datoriei sub 60% din PIB. Deja CE vede o creștere de circa 20 de procente a datoriei externe a României în doar doi ani, de magnitudine comparabilă cu cea din criza precedentă.

Și nu ne va pune la dispoziție fonduri potențial estimate la circa 33 miliarde euro ( 19,6 miliarde euro nerambursabile dar pe proiecte clare) ca să le rispim pentru aventuri nesustenabile de tip grec. Indiferent de ce vor zice politicienii și legile adoptate miop, fără viziune pe termen lung și fără legătură cu situația economică în care ar trebui aplicate.

Economia, afectată de discrepanța dintre producție și consum

Pe partea de integrare de piață, trebuie remarcat că, în mod surprinzător, gradul de deschidere al comerțului cu bunuri și servicii s-a redus în 2019 ( adică înainte de fără legătură cu pandemia) la cel mai mic nivel din ultimii șase ani. În traducere, schimburile cu exteriorul încep să nu mai țină pasul cu creșterea PIB, ceea ce, în contextul adâncirii deficitului extern, reclamă o creștere a exporturilor și/sau o acoperire mai bună a cererii din surse interne.

Din 2014 încoace, balanța bunurilor s-a tot deteriorat, de la -4,3% din PIB spre -7,8% din PIB. Balanța serviciilor a reușit să compenseze parțial această deteriorare ( mai sunt și alte componente ale contului curent dar ne rezumăm la cele principale) până în 2016, după care nici segmentul de servcii, cu tot aportul serviciilor de transport internațional și de IT, nu a mai reușit să țină pasul, ajungând pe sold sub 4% din PIB anul trecut.

Nu are nimeni pretenția, ca pe vremuri, să producem de toate la nivel mondial și 5% peste acesta, dar nici nu putem merge la infinit cu distanța tot mai mare dintre cererea internă și capacitatea producției autohtone de a acoperi această cerere, fie și cu beneficiul plusului însemnat din sectorul de servicii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult