Fotografia României în tabloul de convergență 2022: criteriile de aderare la euro pe care le-am pierdut

România este singurul stat european, dintre cele șapte care s-au angajat juridic să adopte moneda euro, care nu mai îndeplinește niciun criteriu de convergență.

Asta deși, la un moment dat, România a îndeplinit (ultima dată în 2016 – înainte de-a intra în vigoare legile cu caracter electoral luate de Victor Ponta în 2015) toate cele cinci criterii economice necesare aderării la zona euro, singurul la care a rămas restantă atunci fiind cel juridic.
Începând cu intarea în vigoare a legilor din 2015, România a pierdut constant ”carte după carte”, pe măsură ce dezechilibrele se adânceau din cauza deciziilor cu caracter electoral luate în anii care au urmat:

un aspect foarte important de punctat este că dacă unele dintre statele-candidat au ieșit din ”grila” de aderare la zona euro din cauza dificultăților generate de pandemie și, mai recent, de criza energetică și de avansul inflației, România a deraiat de la această traiectorie de mai mulți ani: în 2019 intrase deja în deficit excesiv, cu un -4,2%.

Criteriul juridic amintit anterior se referă la faptul că legislația românească, mai exact legea care reglementează statutul Băncii Naționale a României (BNR) nu este pe deplin compatibilă cu cerințele europene, din cauza unor prevederi legate de independența băncii centrale.

(Citește și: ”Croația – undă verde să adere la euro la 01 ianuarie 2023. România – singurul stat cu deficit excesiv”)

România Nu îndeplinește criteriul stabilității prețurilor

Criteriul de aderare la zona euro prevede ca rata inflației să fie cu cel mult 1,5% peste cele mai bune trei performanțe ale statelor membre. Rata medie a inflației în România în perioada de 12 luni până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Comisia estimează că va rămâne peste valoarea de referință în lunile următoare.

Prognoza economică de primăvară 2022 a Comisiei anticipează că rata medie anuală a inflației din România va crește la 8,9% în 2022, înainte de a scădea la 5,1% în 2023. Creșterea semnificativă din 2022 se datorează în principal creșterii prețurilor la energie, dar și prețurile alimentele au avut o contribuție notabilă.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cea mai tare măsură de securitate a României. Discuția mediului de afaceri cu guvernul”)

”Nivelul relativ scăzut al prețurilor din România (aproximativ 52% din media zonei euro în 2020) sugerează un potențial semnificativ de convergență a nivelului prețurilor pe termen lung”, se arată în raport.

România Nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice

România se află în procedură de deficit excesiv din aprilie 2020, din cauza stării finanțelor publice de dinainte de pandemie. Comisia a solicitat guvernului de la București să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2024.

În 2021, România a reușit să reducă deficitul la 7,1% din PIB.

”Îmbunătățirea deficitului public general în 2021, în scădere de la 9,3% din PIB în 2020, s-a datorat în principal veniturilor mai mari ca urmare a redresării economice, în timp ce guvernul a implementat și unele măsuri de consolidare, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public”, reiese din observațiile specialiștilor de la Bruxelles.

Prognoza economică din primăvară a Comisiei prevede că deficitul public general va fi de 7,5% din PIB în 2022, în contextul măsurilor luate de guvern pentru a reduce impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie și al impactului cheltuielilor sociale aferente gestionării crizei refugiaților din Ucraina. Comisia anticipează că deficitul va scădea la 6,3% din PIB în 2023, în ipoteza în care nu există schimbări semnificative ale politicilor publice.

”Cu toate acestea, atât pentru 2022, cât și pentru 2023, România este expusă riscului de nerespectare a țintelor fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021”, avertizează executivul european.

Raportul datoriei publice ca procent din PIB a crescut de la 47,2% în 2020 la 48,8% în 2021 și este de așteptat să crească în continuare la 50,9% în 2022 și 52,6% în 2023. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice sunt apreciate drept medii, având în vedere că aceasta este prognozată să atingă nivelul de 73% din PIB în 2032.

”În ciuda faptului că România are cadrul legislativ adecvat, implementarea cadrului fiscal a fost, în general, slabă și nu s-a îmbunătățit de la ultimul raport. În special, legile bugetare anuale au contrazis în mod repetat regulile fiscale naționale și nu au fost ghidate de strategii bugetare pe termen mediu”, avertizează specialiștii.

România Nu îndeplinește criteriul cursului de schimb

România nu a intrat încă în mecanismul cursului de schimb ERM II, considerat antecamera aderării la zona euro, precizează specialiștii Comisiei, adăugând că regimul de curs de la nivel local este unul de flotare controlată, care permite intervențiile băncii centrale pe piața valutară.

”Leul s-a depreciat constant față de euro în 2020 și în 2021. În aprilie 2022, leul a fost cu aproximativ 2% mai slab față de euro față de 2 ani înainte”, se arată în raport.

Marja dobânzii pe termen scurt față de zona euro a scăzut cu aproximativ 120 de puncte de bază între martie 2020 și februarie 2021 de la 330 de puncte de bază, reflectând reducerile dobânzii-cheie de politică monetară din această perioadă. Ulterior, a crescut de la puțin peste 200 de puncte de bază în iunie 2021 la aproximativ 520 de puncte de bază în aprilie 2022, pe măsură ce politica monetară s-a înăsprit, se mai precizează în document.

România Nu îndeplinește criteriul convergenței ratelor dobânzii pe termen lung

Pentru a ne încadra în această cerință ar trebui ca ratele dobânzilor pe termen lung ale României să fie cu cel mult două procente procentuale peste media celor mai performante state membre. Rata medie a dobânzii pe termen lung în anul de dinainte de aprilie 2022 a fost de 4,7% în România, peste valoarea de referință de 2,6%.

La începutul crizei COVID-19, rata dobânzii pe termen lung în România a crescut brusc de la 4,0% în februarie 2020 la 4,8% în aprilie 2020. Ulterior, a scăzut constant, atingând un minim de 2,7% în februarie 2021, declinul reflectând măsurile de relaxare a politicii monetare.

Ratele dobânzilor au început să crească din nou în martie 2021 și au fost pe o traiectorie ascendentă tot restul anului, crescând la 5,4% în decembrie 2021, reflectând presiunile inflaționiste mai mari și, începând cu octombrie 2021, înăsprirea politicii monetare în România.

”În primele 4 luni ale anului 2022, rata dobânzii pe termen lung a României a crescut în continuare până la 6,6% în aprilie 2022, în contextul presiunilor inflaționiste continue, al înăspririi în continuare a politicii monetare și al unei aversiuni mai mari la risc ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Marja pe termen lung față de obligațiunile de referință germane a atins 586 de puncte de bază în acea lună, în creștere de la 310 de puncte de bază în februarie 2021”, reiese din analiza Comisiei.

Alte obstacole în calea aderării României

Comisia a mai analizat și alți factori relevanți unei potențiale aderări a României la zona euro și a notat deteriorarea balanței de plăți a României. Balanța externă (care combină contul curent și cel de capital) a scăzut de la -3,1% din PIB în 2020 la 4,8% din PIB în 2021.

Totodată, companiile din România au o serie de dificultăți care le împiedică să își desfășoare activitatea în condiții optime cum ar fi corupția, reglementarea excesivă în special a serviciilor, schimbări legislative frecvente și fără studii adecvate de impact și sectorul financiar mai puțin dezvoltat.

Experții europeni punctează totuși impact pozitiv semnificativ pe care l-ar putea avea implementarea PNRR.

***