fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Analiză: Cum s-a produs minunea deficitului bugetar de 2,88% pe 2018

de Marin Pana , 28.1.2019

Bugetul general consolidat a încheiat 2018 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (-27,34 miliarde lei la un PIB estimat oficial la 949,6 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht.

Performanţa a fost facilitată de diminuarea minusului tradiţional înregistrat pe ultima lună a anului de la 1,64% din PIB în decembrie 2017 la doar 0,14% din PIB în decembrie 2018.

Este o evoluţie cu totul atipică dacă ne uităm la cifrele contabilizate din 2008 încoace, care nu prea dădeau speranţe pentru încadrarea în deficitul de 2,97% din PIB antamat.

(Citiți și: ”Din culisele deficitului de 2,88: Problemele, improvizațiile și abrogarea juridică a răspunderii”)

Poate că o explicaţie aupra acestei reuşite miraculoase ar fi necesară şi utilă, după cum rămâne ca datele Eurostat pe sistem de contabilitate ESA să confirme rezultatul oficial anunţat pe cash.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB, la venituri în 2017 şi la cheltuieli în 2016, au crescut cu valori similare ca puncte procentuale atât veniturile cât şi cheltuielile ( undeva la 1,7-1,8 pp).

Ceea ce a păstrat deficitul cam la aceeaşi valoare raportat la PIB, în pofida unui uşor avans nominal al veniturilor ( +17,2% în raport cu anul precedent) faţă de cheltuieli (+16,8% tot faţă de 2017).

 

Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 949,6 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul.

Desigur, rămâne ca şi această valoare să fie confirmată de calculele ce vor fi prezentate la primăvară.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins circa 25 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 2,6 din PIB sau 17% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi total sau parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de stat de drept.

Rezultatele pe principalele bugete în 2018

Rezultatele execuţiei bugeate pe principalele bugete în 2018 arată mici plusuri pe toată linia la bugetul asigurărilor sociale, Fondul național pentru asigurări de sănătate şi, mai ales, la Bugetul pentru şomaj ( care a avut venituri de aproape trei ori mai mari decât cheltuielile şi a prevenit, de unul singur, trecerea pragului fatidic de deficit de – 3% din PIB).

Bugetele locale au intrat pe minus 

Dacă situaţia bugetului de stat s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de anii precedenţi (cu o jumătate de procent de PIB), bugetele locale au intrat pe minus ( -0,28% din PIB), după ce au scăzut şi pe partea de venituri (de la 9% din PIB la 7,7% din PIB) şi pe partea de cheltuieli (de la 8,9% din PIB la 8,0% din PIB), cu observaţia că dependenţa de centru a fost în creştere iar banii la dispoziţie mai puţini.

Singurele cheltuieli în scădere faţă de PIB: cele pentru asistenţa socială

La cheltuieli, se remarcă faptul că „partea leului” a fost adjudecată de cheltuielile de personal, în creştere cu 16,5 miliarde de lei faţă de anul anterior (+23,4%), care au dat mai mult de jumătate din avansul sumelelor achitate de stat relative la PIB (1 punct procentual faţă de 1,8 puncte procentuale spor per total buget).

Creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în 2016, au ajuns la 8,1% în 2017 şi au traversat pragul de 9% în 2018) a contrastat cu singura componentă ce a înregistrat o scădere relativ la PIB. Deşi a urcat la peste 100 de miliarde de lei (+9,5% faţă de anul precedent) asistenţa socială a pierdut 0,1 pp relativ la PIB.

De reţinut creşterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile, în pofida diminuării ponderii datoriei publice în PIB la doar 33,9% ( date pt.T3 2019). Este vorba despre o majorare cu 27,8% sau circa 2,8 miliarde de lei. Cauzată de creşterea nivelului de dobândă la care se poate împrumuta statul român, pe fondul unei tendinţe generale pe plan internaţional dar nu doar din acest motiv.

O evoluţie pozitivă a avut alocarea suplimentară de fonduri pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, circa 6 miliarde de lei în plus faţă de anul precedent (+33% pentru cadrul financiar 2014 – 2020).

Mai mult, ea a jucat un rol important în intrările de peste 4,5 miliarde lei din partea UE consemnate pe luna decembrie, care au jucat rolul principal în salvarea ţintei de păstrare a deficitului bugetar sub 3%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea de Apel obligă Tribunalul București să înceapă procesul în care Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în cazul Bogdan Gigină

Victor Bratu

Curtea de Apel București a decis joi începerea judecății în cazul fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru uciderea din culpă a motociclistului de la… Mai mult

Stiri

Zece măsuri de relansare a comerțului auto – propuneri APIA adresate autorităților

Razvan Diaconu

APIA – Asociația Producătorilor și importatorilor de automobile – a lansat vineri în dezbatere două documente ce conțin măsuri propuse de revitalizare a sectorului, dar… Mai mult

Stiri

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie

Vladimir Ionescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare… Mai mult

Stiri

Finanțarea achizițiilor de utilaje, prag maxim 5 milioane lei – programul IMM Leasing, în primă lectură la Guvern

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în primă lectură în şedinţa de joi mai multe proiecte de acte normative, printre care şi pe cel privind programul IMM Leasing,… Mai mult

Europa

Ministrul irlandez de Finanțe, Paschal Donohoe, a fost ales președinte al Eurogrupului

Vladimir Ionescu

Ministrul irlandez de Finanţe, Paschal Donohoe (foto), a fost ales joi preşedinte al Eurogrupului, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului UE. Paschal Donohoe, în… Mai mult

Stiri

Document / Prevederile noii legi a carantinei: Izolare obligatorie, carantină instituită individual prin ordin DSP

Vladimir Ionescu

Noul proiect de lege a carantinei și izolării a fost votat, joi seara, de deputați și a fost transmis Senatului (cameră decizională) pentru dezbatere și… Mai mult

Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult