Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

Analiză: Cum s-a produs minunea deficitului bugetar de 2,88% pe 2018

de Marin Pana , 28.1.2019

Bugetul general consolidat a încheiat 2018 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (-27,34 miliarde lei la un PIB estimat oficial la 949,6 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht.

Performanţa a fost facilitată de diminuarea minusului tradiţional înregistrat pe ultima lună a anului de la 1,64% din PIB în decembrie 2017 la doar 0,14% din PIB în decembrie 2018.

Este o evoluţie cu totul atipică dacă ne uităm la cifrele contabilizate din 2008 încoace, care nu prea dădeau speranţe pentru încadrarea în deficitul de 2,97% din PIB antamat.

(Citiți și: ”Din culisele deficitului de 2,88: Problemele, improvizațiile și abrogarea juridică a răspunderii”)

Poate că o explicaţie aupra acestei reuşite miraculoase ar fi necesară şi utilă, după cum rămâne ca datele Eurostat pe sistem de contabilitate ESA să confirme rezultatul oficial anunţat pe cash.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB, la venituri în 2017 şi la cheltuieli în 2016, au crescut cu valori similare ca puncte procentuale atât veniturile cât şi cheltuielile ( undeva la 1,7-1,8 pp).

Ceea ce a păstrat deficitul cam la aceeaşi valoare raportat la PIB, în pofida unui uşor avans nominal al veniturilor ( +17,2% în raport cu anul precedent) faţă de cheltuieli (+16,8% tot faţă de 2017).

 

Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 949,6 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul.

Desigur, rămâne ca şi această valoare să fie confirmată de calculele ce vor fi prezentate la primăvară.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins circa 25 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 2,6 din PIB sau 17% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi total sau parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de stat de drept.

Rezultatele pe principalele bugete în 2018

Rezultatele execuţiei bugeate pe principalele bugete în 2018 arată mici plusuri pe toată linia la bugetul asigurărilor sociale, Fondul național pentru asigurări de sănătate şi, mai ales, la Bugetul pentru şomaj ( care a avut venituri de aproape trei ori mai mari decât cheltuielile şi a prevenit, de unul singur, trecerea pragului fatidic de deficit de – 3% din PIB).

Bugetele locale au intrat pe minus 

Dacă situaţia bugetului de stat s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de anii precedenţi (cu o jumătate de procent de PIB), bugetele locale au intrat pe minus ( -0,28% din PIB), după ce au scăzut şi pe partea de venituri (de la 9% din PIB la 7,7% din PIB) şi pe partea de cheltuieli (de la 8,9% din PIB la 8,0% din PIB), cu observaţia că dependenţa de centru a fost în creştere iar banii la dispoziţie mai puţini.

Singurele cheltuieli în scădere faţă de PIB: cele pentru asistenţa socială

La cheltuieli, se remarcă faptul că „partea leului” a fost adjudecată de cheltuielile de personal, în creştere cu 16,5 miliarde de lei faţă de anul anterior (+23,4%), care au dat mai mult de jumătate din avansul sumelelor achitate de stat relative la PIB (1 punct procentual faţă de 1,8 puncte procentuale spor per total buget).

Creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în 2016, au ajuns la 8,1% în 2017 şi au traversat pragul de 9% în 2018) a contrastat cu singura componentă ce a înregistrat o scădere relativ la PIB. Deşi a urcat la peste 100 de miliarde de lei (+9,5% faţă de anul precedent) asistenţa socială a pierdut 0,1 pp relativ la PIB.

De reţinut creşterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile, în pofida diminuării ponderii datoriei publice în PIB la doar 33,9% ( date pt.T3 2019). Este vorba despre o majorare cu 27,8% sau circa 2,8 miliarde de lei. Cauzată de creşterea nivelului de dobândă la care se poate împrumuta statul român, pe fondul unei tendinţe generale pe plan internaţional dar nu doar din acest motiv.

O evoluţie pozitivă a avut alocarea suplimentară de fonduri pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, circa 6 miliarde de lei în plus faţă de anul precedent (+33% pentru cadrul financiar 2014 – 2020).

Mai mult, ea a jucat un rol important în intrările de peste 4,5 miliarde lei din partea UE consemnate pe luna decembrie, care au jucat rolul principal în salvarea ţintei de păstrare a deficitului bugetar sub 3%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Raport: Alegerile europene se confruntă cu noi ameninţări digitale ascunse

Iulian Soare

Noi actori încearcă să profite de lipsa unui cadru legal al internetului pentru a influenţa alegerile europarlamentare și se aliază adesea cu state ostile, cum… Mai mult

Stiri

DNA: În aprilie au fost condamnaţi 69 de inculpaţi, printre care un secretar de stat, doi ofiţeri de poliţie şi un inspector antifraudă

Vladimir Ionescu

În luna aprilie au fost condamnaţi 59 de inculpaţi pentru fapte de corupţie, în urma a 20 de hotărâri judecătoreşti definitive. Între condamnați – un… Mai mult

Stiri

Alianţa USR-PLUS anunță că va avea un candidat la alegerile prezidenţiale

Vladimir Ionescu

Alianţa USR-PLUS va avea un candidat la alegerile prezidenţiale, a anunţat vineri, co-preşedintele formaţiunii, Dan Barna, la mitingul de susţinere din Bucureşti, la care a… Mai mult

Europa

Teodor Meleșcanu a promovat la New York candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU

Iulian Soare

Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a promovat, la New York, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în… Mai mult

Stiri

Politico: PSD a angajat o firmă de lobby la Bruxelles pentru a-i îmbunătăți imaginea în UE

Razvan Diaconu

PSD, care a intrat în conflict în repetate rânduri cu Comisia Europeană şi familiile politice europene din cauza modificărilor aduse legilor Justiţiei, a angajat, în… Mai mult

Stiri

Fondurile Rabla pentru electrocasnice s-au epuizat în 24 de ore

Vladimir Ionescu

Cele 40 de milioane de lei oferite de Ministerul Mediului sub formă de vouchere pentru achiziţia de electrocasnice noi în schimbul celor vechi s-au epuizat… Mai mult

Stiri

Iran ameninţă SUA că poate scufunda navele trimise în Golf cu rachete sau “arme secrete”

Iulian Soare

Iranul poate să scufunde navele de război trimise de SUA în regiunea Golfului, folosind rachete şi “arme secrete”, a declarat un oficial iranian, citat de… Mai mult