Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Analiză: Cum s-a produs minunea deficitului bugetar de 2,88% pe 2018

de Marin Pana , 28.1.2019

Bugetul general consolidat a încheiat 2018 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (-27,34 miliarde lei la un PIB estimat oficial la 949,6 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht.

Performanţa a fost facilitată de diminuarea minusului tradiţional înregistrat pe ultima lună a anului de la 1,64% din PIB în decembrie 2017 la doar 0,14% din PIB în decembrie 2018.

Este o evoluţie cu totul atipică dacă ne uităm la cifrele contabilizate din 2008 încoace, care nu prea dădeau speranţe pentru încadrarea în deficitul de 2,97% din PIB antamat.

(Citiți și: ”Din culisele deficitului de 2,88: Problemele, improvizațiile și abrogarea juridică a răspunderii”)

Poate că o explicaţie aupra acestei reuşite miraculoase ar fi necesară şi utilă, după cum rămâne ca datele Eurostat pe sistem de contabilitate ESA să confirme rezultatul oficial anunţat pe cash.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB, la venituri în 2017 şi la cheltuieli în 2016, au crescut cu valori similare ca puncte procentuale atât veniturile cât şi cheltuielile ( undeva la 1,7-1,8 pp).

Ceea ce a păstrat deficitul cam la aceeaşi valoare raportat la PIB, în pofida unui uşor avans nominal al veniturilor ( +17,2% în raport cu anul precedent) faţă de cheltuieli (+16,8% tot faţă de 2017).

 

Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 949,6 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul.

Desigur, rămâne ca şi această valoare să fie confirmată de calculele ce vor fi prezentate la primăvară.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins circa 25 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 2,6 din PIB sau 17% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi total sau parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de stat de drept.

Rezultatele pe principalele bugete în 2018

Rezultatele execuţiei bugeate pe principalele bugete în 2018 arată mici plusuri pe toată linia la bugetul asigurărilor sociale, Fondul național pentru asigurări de sănătate şi, mai ales, la Bugetul pentru şomaj ( care a avut venituri de aproape trei ori mai mari decât cheltuielile şi a prevenit, de unul singur, trecerea pragului fatidic de deficit de – 3% din PIB).

Bugetele locale au intrat pe minus 

Dacă situaţia bugetului de stat s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de anii precedenţi (cu o jumătate de procent de PIB), bugetele locale au intrat pe minus ( -0,28% din PIB), după ce au scăzut şi pe partea de venituri (de la 9% din PIB la 7,7% din PIB) şi pe partea de cheltuieli (de la 8,9% din PIB la 8,0% din PIB), cu observaţia că dependenţa de centru a fost în creştere iar banii la dispoziţie mai puţini.

Singurele cheltuieli în scădere faţă de PIB: cele pentru asistenţa socială

La cheltuieli, se remarcă faptul că „partea leului” a fost adjudecată de cheltuielile de personal, în creştere cu 16,5 miliarde de lei faţă de anul anterior (+23,4%), care au dat mai mult de jumătate din avansul sumelelor achitate de stat relative la PIB (1 punct procentual faţă de 1,8 puncte procentuale spor per total buget).

Creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în 2016, au ajuns la 8,1% în 2017 şi au traversat pragul de 9% în 2018) a contrastat cu singura componentă ce a înregistrat o scădere relativ la PIB. Deşi a urcat la peste 100 de miliarde de lei (+9,5% faţă de anul precedent) asistenţa socială a pierdut 0,1 pp relativ la PIB.

De reţinut creşterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile, în pofida diminuării ponderii datoriei publice în PIB la doar 33,9% ( date pt.T3 2019). Este vorba despre o majorare cu 27,8% sau circa 2,8 miliarde de lei. Cauzată de creşterea nivelului de dobândă la care se poate împrumuta statul român, pe fondul unei tendinţe generale pe plan internaţional dar nu doar din acest motiv.

O evoluţie pozitivă a avut alocarea suplimentară de fonduri pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, circa 6 miliarde de lei în plus faţă de anul precedent (+33% pentru cadrul financiar 2014 – 2020).

Mai mult, ea a jucat un rol important în intrările de peste 4,5 miliarde lei din partea UE consemnate pe luna decembrie, care au jucat rolul principal în salvarea ţintei de păstrare a deficitului bugetar sub 3%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult