miercuri

12 iunie, 2024

28 iulie, 2022

Șocurile crizei sanitare și a războiului din Ucraina i-ar putea determina pe marii actori globali să negocieze, în viitorul nu foarte îndepărtat, o nouă ordine economică mondială și un nou sistem monetar-financiar internațional, este de părere Andrei Rădulescu, director al departamentului de Analiză Macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania.

În ultimii doi ani, notează el într-un raport de analiză transmis investitorilor, economia mondială s-a confruntat cu incidența a două șocuri exogene (pandemia coronavirus și evenimentele din Ucraina) care au contribuit la intensificarea presiunilor inflaționiste (spre maximul din ultimele decenii) și a gradului de incertitudine (spre niveluri fără precedent în perioada post-belică).

”Considerăm că este ridicată probabilitatea ca cele două șocuri exogene să fie urmate de șocuri endogene, care să determine principalii actori din economia mondială să negocieze în trimestrele următoare pentru o nouă ordine economică mondială și un nou sistem monetar-financiar internațional”, notează Andrei Rădulescu.


În contextul pandemiei, la nivel mondial au fost implementate măsuri monetare, fiscal-bugetare și de venituri pentru susținerea populației și companiilor estimate la circa 25% din PIB.

Totodată, au fost creionate și lansate programe ambițioase pentru transformarea modelului economic, spre unul axat pe energie verde, digitalizare și rezistență la șocuri pe viitor.

”Consecințele nefavorabile ale crizei sanitare (distorsiunile din sfera lanțurilor mondiale de producție) au fost amplificate de creșterea semnificativă a prețurilor la energie (în contextul planurilor ambițioase de tranziție rapidă la energia verde) și de declanșarea evenimentelor din Ucraina, factori care au determinat accelerarea presiunilor inflaționiste și intensificarea percepției de risc investițional”, explică Rădulescu.

În opinia sa, pentru presiunile inflaționiste perspectivele sunt favorabile, însă pentru economia reală, ”riscul riscul fragmentării din perspectiva fluxurilor comerciale, financiare și investiționale în contextul tensiunilor geo-politice este unul foarte ridicat”.


Andrei Rădulescu avertizează că am asistat la modificări structurale la nivelul procesului de globalizare în urma Războiului Rece, cum ar fi integrarea fostelor țări socialiste în circuitul economic mondial, aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului și confruntarea economică SUA-China.

”În acest context atragem atenția cu privire la faptul că economia mondială va resimți puternic pe termen scurt consecințele celor două șocuri exogene, cu perspectiva unei fragmentări pentru fluxurile comerciale, financiare și investiționale între cele două blocuri (cel Euro-Atlantic și cel Euro-Asiatic), cel puțin până la momentul unor negocieri și acorduri între principalele economii ale lumii (SUA, China și Zona Euro, cu un PIB nominal cumulat de peste 57 trilioane dolari în prezent, reprezentând aproximativ 60% din economia mondială)”, avertizează el.

În opinia sa, zona euro va fi cea mai puternic afectată regiune de consecințele celor două șocuri exogene, ”în contextul în care modelul economic din Germania (economia locomotivă) din ultimele decenii (axat pe importul de energie ieftină din Rusia și pe exportul de produse cu valoarea adăugată ridicată spre China) se confruntă cu provocări fără precedent”.

De altfel, indicatorii avansați din regiune s-au deteriorat puternic în ultimele luni, exprimând perspectiva incidenței unei recesiuni pe termen scurt, mai punctează economistul.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: