Expansiunea economică din primele nouă luni din 2022 s-a tradus printr-o creștere cu 22% a PIB-ului pe cap de locuitor, de la 8,8 mii de euro la 10,7 mii de euro, cea mai mare creștere din UE, reiese dintr-o analiză semnată de Ella Kállai, economist Șef Alpha Bank România.
De asemenea, ponderea PIB per capita în media UE a crescut de la 37% la 41,5% în aceeași perioadă. Cu toate acestea, în clasamentul UE, România ocupă tot tradiționalul loc doi, cu cel mai mic nivel după Bulgaria și înaintea Poloniei.
”Convergența reală, care să permită urcarea în clasamentul UE după volumul PIB/capita, necesită ritmuri de creștere susținute și investiții considerabile”, notează Ella Kállai.
Creșterea PIB în primele 9 luni din 2022 a fost de 5% față de aceeași perioadă a anului trecut (serie brută), potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). Ritmul de creștere a fost mai redus comparativ cu ritmul anual de 6,8% înregistrat în primele 9 luni din 2021.
Perspective pentru 2023
”Vestea bună care reiese din evoluția PIB din primele 9 luni din 2022 este că în trimestrul 3 s-a accelerat formarea brută de capital fix (investițiile)”, punctează raportul.
Această accelerare împreună cu expansiunea consumului public, a compensat încetinirea puternică a consumului privat al cărui ritm anual de creștere a scăzut la 3,1% în trimestrul 3 2022 de la 7,5% în primul semestru din 2022.
”În 2023, la expansiunea consumului public nu ne mai putem aștepta, având în vedere nevoia de consolidare fiscală, dar investițiile ar putea continua dacă fondurile europene alocate României vor fi accesate. Astfel, încetinirea consumului care se prefigurează ar putea fi contracarată cel puțin parțial, iar încetinirea creșterii PIB ar putea fi mai moderată”, avertizează Ella Kállai.
Evoluția PIB/capita în ultimul deceniu
Din 2011 și până în 2021 doar Țările Baltice, Malta și Irlanda au avansat în clasamentul UE după PIB/capita. În ultimii zece ani, în Țările Baltice PIB/capita a crescut cu aproape 90%, în Malta cu 74%, iar în Irlanda de 2,3 ori, ceea ce a însemnat o creștere a PIB/capita într-un ritm mediu anual de 5,5% în Malta, 6,4% în Estonia și Letonia, 6,7% în Lituania și 8,4% în Irlanda.
În Estonia, care a avut PIB/capita în 2011 cât România în 2021, avansul PIB/capita din ultimul deceniu s-a datorat creșterii volumului PIB cu un ritm mediu anual de 3,3% și creșterii prețului PIB (deflatorului) cu un ritm mediu anual de 3,1%.
În aceeași perioadă, ritmurile României nu au fost departe de cele ale Estoniei, PIB per capita a crescut într-un ritm mediu anual de 6,1%, din care 3,1% a fost ritmul mediu anual de creștere a volumului PIB, 2,4% a fost ritmul mediu anual al creșterii prețului PIB și 0,6% a fost ritmul mediu anual de scădere a populației.
Dacă își menține performanța, România ar putea escalada în următorul deceniu în clasamentul UE după PIB/capita, notează specialista Alpha Bank.
”Șansa României este Planul Național de Redresare și Reziliență și fondurile europene alocate României pentru următorii ani, care nu trebuie ratată cu niciun chip. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, ce pune accentul pe digitalizare și tranziția verde, ar aduce schimbările structurale necesare pentru creșterea potențialului de dezvoltare și grăbirea procesului de convergență”, punctează Ella Kállai.
***
