miercuri

10 iulie, 2024

14 decembrie, 2022

Economia Europei Centrale și de Est (ECE) ar urma să decelereze semnificativ în 2023, la doar 0,4% din PIB, după un avans de circa 4,1% din PIB în acest an, reiese dintr-un raport UniCredit Research.

Pentru România, economiștii băncii italiene anticipează un avans de circa 1,1% din PIB.

”Anticipăm o recesiune tehnică în trimestrele următoare din cauza scăderii puterii de cumpărare și a cererii externe, a condițiilor financiare mai stricte și a cheltuielilor fiscale mai reduse. O revenire este probabilă începând cu semestrul al doilea din 2023, dacă economia zonei euro își revine și ea”, se arată în raport.


Cheltuielile guvernamentale, condițiile dificile de pe piața forței de muncă și prețurile ridicate la energie și alimente ar urma să mențină inflația la un nivel ridicat, în afara intervalelor țintite de băncile centrale din regiune în perioada 2023-2024. Prin urmare, reducerile de dobânzi vor fi limitate la intervalul 4,5%-7% până la sfârșitul lui 2024, România figurând la limita inferioară a intervalului.

Riscurile regionale

Analiștii UniCredit presupun că războiul din Ucraina va continua cel puțin până în 2024, dar fără a escalada, respectiv fără a se ajunge la utilizarea armelor neconvenționale sau la extinderea sa în restul Europei.

În afara efectelor conflictului militar, principalele riscuri pentru ECE sunt

  • lipsa unei politici energetice europene comune;
  • un impas cu Comisia Europeana din cauza politicilor îndreptate împotriva statului de drept în Ungaria, Polonia și România;
  • un apetit limitat pentru reforme înaintea alegerilor din Bulgaria, Polonia, Slovacia și Turcia;
  • o criză financiară în Turcia dacă politicile monetare și fiscale nu sunt înăsprite după alegeri;
  • tensiuni naționaliste în Balcanii de Vest;
  • izolarea economică și politică a Rusiei.

Creșterea din regiune, afectată de reducerea stocurilor


Deși activitatea economică a fost rezistentă în primele trei trimestre ale anului 2022, analiștii UniCredit nu se așteaptă ca ECE să evite o recesiune tehnică în T4 2022 și T1 2023, în special dacă PIB-ul zonei euro se va contracta, iar creșterea globală va încetini în timpul iernii.

”În opinia noastră, principalele argumente în favoarea unei încetiniri sunt costurile ridicate ale energiei pe partea ofertei și scăderea puterii de cumpărare din zona euro pe partea cererii, pe fondul condițiilor financiare mai stricte și a investițiilor publice mai reduse”, se arată în raportul semnat de Dan Bucșa, economist-șef pentru ECE.

Consumul este așteptat să încetinească din cauză scăderii puterii de cumpărare, pe fondul avansului inflației și al dobânzilor. O recesiune în zona euro va duce și la scăderea cererii de export din ECE. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat. Dacă situația va rămâne la fel, regiunea ar putea înfrunta recesiunea lucrând la onorarea comenzilor mai vechi.

”În orice caz, ne așteptăm ca firmele să-și reducă stocurile masive pe care le-au constituit în perioada 2020-22, iar această reducere a stocurilor să contribuie la încetinirea economică în întreaga ECE”, avertizează specialiștii.

Companiile vor amâna, de asemenea, planurile de investiții pentru a doua parte a anului viitor, când cererea ar urma să înregistreze o revenire.

Guvernele vor încerca să atenueze impactul economic nefavorabil al crizei energetice și inflaționiste prin subvenționarea, în special a gospodăriilor. Acest lucru va însemna că regiunea va reuși o consolidare fiscală limitată în 2023-2024, toate statele ECE cu excepția Croației continuând să aibă deficite bugetare de peste 3% din PIB.

”Ne așteptăm ca politica fiscală să alimenteze inflația în 2023 și 2024 în majoritatea statelor ECE”, se arată în raport.

Economiștii UniCredit anticipează că prețurile de vânzare cu amănuntul a gazelor naturale și a electricității vor crește în întreaga regiune cu 10-20% pe an, adăugând 0,1-1,2 pp în fiecare an la inflația generală. Luând în considerare prețurile mai mari la alimente și transferul costurilor corporative mai mari la prețurile de consum, ei nu se așteaptă ca inflația să revină în intervalele țintă înainte de sfârșitul anului 2024.

Băncile centrale intervin pe piața valutară pentru a evita majorările de dobândă

Băncile centrale din ECE sunt determinate să limiteze viitoare măsuri de înăsprire monetară, în ciuda inflației ridicate cu care se confruntă regiunea și a traiectoriei încă incerte de reducere a acesteia.

”Toate aceste bănci centrale preferă să gestioneze ratele de schimb în loc să crească ratele dobânzilor de teama să nu adâncească și mai mult economiile în recesiunea economică globală”, punctează economiștii.

Fără intervenții valutare, monedele din Europa Centrală și de Est s-ar deprecia din cauza șocurilor comerciale și a intrărilor insuficiente de investiții străine directe (ISD) și de fonduri UE pentru a acoperi deficitele mari de cont curent în majoritatea țărilor din ECE, avertizează ei.

”Deși ne așteptăm ca exporturile să se redreseze treptat în 2023-2024 și factura la energie să scadă ușor față de maximele din acest an, este probabil ca ISD să rămână în urma redresării”, susțin specialiștii UniCredit.

Capacitatea de intervenție și eficacitatea vânzărilor valutare diferă de la o țară la alta.

”BNP (Banca Națională a Poloniei), BNR (Banca Națională a României) și BNS (Banca Națională a Sloveniei) sunt cele mai eficiente bănci centrale atunci când vine vorba de combaterea deprecierii monedei”, se mai arată în raport.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: