duminică

16 ianuarie, 2022

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 august, 2019

Călin Popescu Tăriceanu mirându-se că a fost parte a unei guvernări atât de slabe

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a partidului de a rupe coaliția de guvernare cu PSD.

O coaliție care a guvernat România doi ani și jumătate, începând cu ianuarie 2017. O coaliție în care ALDE a jucat în permanență rolul partenerului ”junior” care a acceptat, prin vot, toate fanteziile politice ale lui Liviu Dragnea. La care a adăugat propriile fantezii – ne amintim atacul la adresa băncilor și a guvernatorului Mugur Isărescu purtat vehement de fostul senator ALDE Daniel Zamfir.

În momente-cheie ale guvernărilor PSD-ALDE, când ar fi putut să spună lucrurile pe care le-a spus ieri, Călin Popescu Tăriceanu, în cel mai bun caz, a tăcut.


A început să critice abia după dispariția din viața publică a partenerului Liviu Dragnea și după ce a văzut că pretențiile îi sunt refuzate de Viorica Dăncilă.

Plecarea miniștrilor ALDE din guvern este un bun prilej să amintim contribuția acestui partid la actul guvernării.

Rectificarea bugetară și proiectul de buget 2019 – nicio problemă

Rectificarea bugetară a fost adoptată în guvern în 12 august 2019. Miniștrii ALDE n-au avut nicio obiecție, dar o oră mai târziu, partidul constata: „Rezultatele exerciţiului bugetar dovedesc incapacitatea administrativă de a pune în aplicare marile proiecte de investiţii stabilite.”

(Citiți și: Guvernul a adoptat rectificarea bugetară. Miniștrii ALDE aprobă, apoi partidul critică rectificarea)

”Nu putem merge mai departe cu construcții bugetare care constatăm după jumătate de an că nu se pot derula așa cum ne-am imaginat”, spunea luni Călin Popescu Tăriceanu.


Asta după ce, în februarie, atunci când analiza cu Liviu Dragnea, Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici proiectul de buget 2019, singura obiecție a președintelui ALDE era legată de nivelul bugetelor alocate serviciilor secrete.

Tăriceanu și Chițoiu, părinții unui proiect de buget renegat

(Citiți și: Improvizațiile coaliției de guvernare amână adoptarea proiectului de buget 2019)

Liderul ALDE a susținut în primă fază chiar și OUG 114, adoptată de guvern în decemrie 2018, în ultima zi de lucru înainte de Crăciun. ”Măsurile fiscale vor conduce la creșterea puterii de cumpărare fără a reduce competitivitatea economiei””, justifica Tăriceanu adoptarea ordonanței care a introdus celebra ”taxă pe lăcomie”.

(Citiți și: DOCUMENT / Au făcut-o. Seara, în ultima zi de lucru înainte de Crăciun)

Legislație FFW pentru Fondul suveran și Banca de Dezvoltare

Parlamentarii ALDE au fost coinițiatori ai proiectelor depuse în Parlament, în noiembrie 2017, a legilor pentru inființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și a Băncii de Dezvoltare a României.

Sunt necesare pentru „stimularea economică” și pentru „dezvoltarea anteprenoriatului”, afirma Tăriceanu,  cerând dezbaterea proiectelor în procedură de urgență.

(Citiți și: Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun)

Avocatul modificărilor din legile justiției

Călin Popescu Tăriceanu și-a pus semnătura, alături de Liviu Dragnea, pe un comunicat care, în noiembrie 2017, transmitea Departamentului de Stat american, care ceruse legislativului din România să nu modifice legislația pe Justiție, că ”deciziile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune”.

(Citiți și: Reacția cuplului Dragnea-Tăriceanu la mesajul oficial al SUA pe legile Justiției: Deciziile din Parlament nu pot face obiectul niciunei forme de presiune)

Liderul ALDE a dus același tip de bătălie chiar și cu familii politice europene îngrijorate de presiunile puse pe Justiție.

Norica Nicolai (foto), reprezentant ALDE în Parlamentul European, a avut cea mai dură reacție pe acest subiect:

 „Am un mesaj pentru Guy Verhofstadt și Manfred Weber, politicieni pe care credeam că-i cunosc, care își permit să dea ordine sistemului de #justiție din România și cer suspendarea legilor din țara noastră doar pentru ca ei să-și bifeze proiectul politic de a o pune pe Laura Codruța Kovesi în fruntea EPPO.

Destul! M-am săturat de dublul vostru standard, m-am săturat de faptul că ne cereți permanent o justiție independentă, dar ne dați ordine de la Bruxelles pentru ca cei care vă servesc interesele să fie exonerați de răspundere. Lucrul acesta explică de ce unii au ales să părăsească UE, iar alții să o conteste. Într-o Uniune Europeană care presupune că respectă statul de drept și propriii cetățeni, nu au ce căuta astfel de comportamente hegemonice care dăunează întregului proiect european.

Am înțeles clar că voi sunteți cei care vreți o altă Uniune Europeană, doar a voastră, a celor care și-au făcut un scop în viață din a-i umili pe ceilalți. Nu asta este Uniunea Europeană la care noi am aderat și care ni s-a promis, ea este o #Uniune a respectului, a solidarității, a egalității dintre cetățeni și statele membre.

Sper ca următorul Parlament #European să nu vă mai găsească în poziții din care să vă manifestați în acest mod față de #Europa deoarece voi sunteți cei care faceți cele mai mari deservicii acestui proiect.”

Complici tăcuți ai inițiativei de mutare a Ambasadei din Israel

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cea mai controversată acțiune de politică externă a PSD și a guvernului Dăncilă a fost ideea mutării sediului ambasadei României din Israel – o acțiune care a costat România. Ministrul ALDE de Externe, Teodor Meleșcanu, nu s-a opus public acestei acțiuni sugerate de Liviu Dragnea și doar a încercat să evite acutizarea conflictului între guvern și președinte.

(Citiți și: Teodor Meleșcanu: Analiza privind ambasada din Israel, finalizată. Am pus argumentele pro și contra, nu noi decidem)

În martie 2019, Călin Popescu Tăriceanu declara: ” În final, decizia va trebui să o ia Guvernul, dar am convingerea că Guernul va dori să se consulte cu Parlamentul să joace un rol activ prin Senat și Cameră. Ne așteptăm să avem posibilitatea să luăm parte la aceste consultări prin dezbateri care să ne ajute să formulăm un punct de vedere.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr