AmCham: Opt propuneri pentru transformarea digitală a României

Șansa României de a se dezvolta într-un ritm mai rapid decât majoritatea statelor europene cu economii dezvoltate constă în adoptarea tehnologiei și o adaptare rapidă a modelului economic național la cerințele și specificul economiei digitale, consideră reprezentanții AmCham.

Specialiștii reuniți în cadrul grupului de lucru dedicat economiei digitale din cadrul AmCham România au formulat o foaie de parcurs, un set de recomandări  pentru transformarea digitală a României, promovate în dialogul cu autoritățile implicate în implementarea reformei digitale.

Recomandările se axează pe câțiva piloni centrali: crearea unui nation wide cloud, interoperabilitate, comunicații și infrastructură, identificarea electronică și cartea de identitate electronică, competențe, securitatea cibernetică, soluții emergente în sectorul public, bugete.

În ultimii ani, marea majoritate a oamenilor cu care discut, lideri de companii, directori sau persoane publice, au dorit să înțeleagă cum tehnologia transformă afacerile, deoarece înțeleg riscul de a fi perturbate de evoluția digitală. Și, într-adevăr, digitalizarea declanșează o revoluție economică (…) Acum, mai mult ca niciodată, transformarea digitală este esențială pentru existența fiecărei companii și pentru eficientizarea sectorului public. În cadrul AmCham, suntem preocupați în mod continuu despre cum putem să ajutăm companiile și instituțiile să traverseze o perioadă dificilă și să facă pasul către transformarea digitală. Dorim să contribuim la înțelegerea provocării enorme pe care o reprezintă transformarea digitală pentru toate domeniile de activitate și propunem pașii necesari de urmat pentru a face față acestei provocări (…) Considerăm că digitalizarea serviciilor publice din România este extrem de importantă, și trebuie să țintă cont de concepte fundamentale, precum cloud hibrid, securitatea comunicațiilor și interoperabilitate, fără a ignora tehnologiile viitorului din sfera inteligenței artificiale. Este important să conștientizăm totodată că oamenii se află în centrul transformării digitale, astfel că experiența lor este de asemenea fundamentală pentru acest proces în ansamblu”, a declarat Dorin Pena, Membru al Consiliului Director al AmCham România, Co-Chair, Grupul de lucru AmCham dedicat economiei digitale, Director Cisco.

Nation Wide Cloud (Cloud Național)

În ultimul deceniu, cloud-ul a devenit o componentă necesară pentru aproape fiecare strategie de transformare digitală, permițând organizațiilor să acceseze cele mai noi tehnologii și procese performanțe, de la practic orice furnizor, până la reimaginarea proceselor de afaceri și a ecosistemelor. Totodată, guvernele care au adoptat infrastructura și serviciile cloud au beneficiat de o serie de avantaje.

Ținând cont de toate aceste aspecte, reprezentanții AmCham recomandă crearea unui cloud guvernamental care presupune ca toate serviciile IT ale Guvernului și ale instituțiilor publice subordonate să fie operate pe baza unui serviciu de tip cloud guvernamental de tip hibrid, ce ar presupune ca:

– serviciile cele mai sensibile și critice să fie găzduite pe o structură de tip cloud privată, cu politici stricte pentru securitatea și urmărirea circulației datelor,

– sarcinile de servicii mai puțin importante sau care se află în diverse stadii de dezvoltare să fie plasate în unul sau mai multe clouduri, pentru a beneficia de serviciile diverșilor furnizori de cloud.

Specialiștii Camerei de Comerț Americane în România au formulat câteva recomandări specifice pentru implementarea cloud-ului guvernamental, care vizează:

• construirea soluții care automatizează conectivitatea rețelei și asigură o gestionare consecventă a politicilor pentru diferitele tipuri de infrastructuri utilizate,
• implementarea unei arhitecturi de tip spine-leaf pentru infrastructura de rețea cloud privată, având în vedere cerințele actuale și viitoare în materie de viteză, latență și conectivitate,
• implementarea unei platforme unice pentru gestionarea multi-cloud,
• adoptarea unei bune practici a Serviciului Central de Securitate din SUA, NSA, respectiv punerea în aplicare a unei strategii de whitelisting (aprobare) a aplicațiilor care să permită doar tipare de comunicare specifice și care să împiedice mișcarea laterală a potențialilor atacatori,
• implementarea unei strategii de monitorizare a performanței aplicațiilor,
• utilizarea containerelor și micro-serviciilor care oferă flexibilitate și portabilitate pentru a muta datele și sarcinile de lucru în și din diferite cloud-uri, pentru a implementa mai rapid și pentru a gestiona aplicațiile și datele în diverse medii.

În ceea ce privește migrarea către acest cloud național, guvernanții trebuie să aibă în vedere că aceasta trebuie pregătită din timp, pe cel puțin patru piloni: efectuarea, încă de pe acum a unor mutări în cloud, pentru a contribui la mutarea fluxurilor de lucru și a serviciilor; evaluarea impactului global al cloudului; dezvoltarea încă de pe acum a unor aplicații pentru cloud, pentru ca pe viitor să poate fi generate aplicații native cloud și pentru a crea suite moderne de aplicații cloud.

Interoperabilitate

Interoperabilitatea, un alt pilon esențial, ar trebui să abordeze sinergia dată de implementarea sistemelor analitice, a cloud-ului, sistemelor mobile, sistemelor de securitate și AI, pentru a-i ajuta pe utilizatori să abordeze provocările direct, atrag atenția reprezentanții AmCham care oferă câteva recomandări specifice.

Astfel, pentru ca sistemul să fie interoperabil, trebuie să se țină cont de următoarele principii:

• sistemele comerciale expuse de către instituții trebuie să aibă la bază standarde deschise,
• schimbul de date dintre instituții trebuie să se facă prin canale dedicate,
• serviciile pe care le pune la dispoziție o anumită instituție nu trebuie duplicate de o altă instituție,
• registre publice cum ar fi cadastrul și evidența populației ar trebui puse și la dispoziția altor instituții. Totodată, datele ar trebui puse la dispoziția instituțiilor private interesate,
• trebuie să existe un nivel de arhitectură analitică IT care să permită eliberarea de rapoarte bazate pe datele și serviciile expuse de fiecare instituție.

Potrivit experților, un sistem interoperabil prezintă următoarele avantaje: permite combaterea fraudei și abuzului prin identificarea și prioritizarea tiparelor suspecte în ce privește datele nestructurate, este o soluție integrată de gestionare a facilităților instituțiilor statului ce contribuie la economii  de 10-15% din costurile operaționale ale orașelor și totodată permite creșterea siguranței statului,  soluțiile AI și GIS fiind capabile să identifice amenințările dintr-un text nestructurat.

Specialiștii AmCham recomandă ca interoperabiliatea să fie aplicată pentru următoarele sisteme, în cazul fiecărei instituții în parte: managementul documentelor; managementul identității electronice; managementul relațiilor cu clienții; managementul bazelor de date relaționale, depozitul de date, managementul informațiilor; serviciile de întreprindere și bus-ul integrare, managementul regulamentelor, managementul formularelor; call center, portal, managementul studiului; procesarea plăților; audit, anti-fraudă, siguranță, reclamații, control intern; contabilitate, facturare electronică, managementul licitațiilor, planificare resurse întreprinderi; suport pentru informații și decizii de management, analitice/ business intelligence, raportare întreprinderi; aplicații interne (specifice fiecărei entități, inclusiv aplicații de afaceri de bază).

Comunicații și infrastructură

Pentru ca transformarea digitală să fie eficientă, documentul de poziție realizat de Camera de Comerț Americane în România recomandă guvernului să se asigure că populația și instituțiile publice au acces la o conexiune la internet de mare viteză și servicii de date rapide, indiferent de zona în care se află persoana sau instituția în cauză. În acest sens, este nevoie de dezvoltarea infrastructurii telecom.

O problemă care se ridică este gestionarea costurilor cu această infrastructură. Acestea ar putea fi reduse substanțial dacă infrastructura de comunicații este inclusă în proiectele de construcții rutiere europene și naționale, dezvoltate de către Compania Națională de Drumuri, în proiectele de modernizare a drumurilor județene, coordonate de consiliile județene, și în proiectele de modernizare urbană, derulate de autoritățile locale.

Principalele elemente care ar putea contribui la dezvoltarea infrastructurii telecom sunt, potrivit AmCham: simplificarea regimului de autorizare pentru construcția infrastructurilor de telecomunicații, inițierea de către autorități a unor proiecte care să ofere acces Wi-Fi tuturor instituțiilor publice, dimensionarea corespunzătoare a sistemelor pentru a se putea adapta întregului set posibil de utilizatori.

Identificarea electronică și proiectul eID (carte de identitate electronică)

În prezent, pentru fiecare serviciu public online, contribuabilul are nevoie de un cont diferit, pentru care probabil trebuie să stea la coadă de fiecare dată când vrea să se înscrie, să se deplaseze în fața unui funcționar și să prezinte o serie de documente. O identitate electronică va scuti contribuabilul de toate aceste probleme, generând totodată economii în materie de timp și bani, pentru ambele părți și o administrație publică mai eficientă, susțin reprezentanții AmCham.

Aceștia recomandă dezvoltarea unui cadru de reglementare național privind identificarea electronică, ce va avea următoarele beneficii: cetățenii vor putea utiliza aceleași mijloace de identificare electronică, pentru a accesa mai multe servicii online publice sau private și, totodată, vor putea beneficia de diferitele sisteme de identificare electronică ce sunt deja oferite de entitățile publice sau private. De asemenea, serviciile publice online vor putea fi accesate de cetățeni și din alte state membre.

Totodată, autorităților române ar trebui să urmeze acțiunile majorității țărilor europene și să implementeze o carte de identitate electronică cu un certificat calificat integrat. Un astfel de demers va permite contribuabililor români să aibă o identitate electronică standard, să fie prezenți în mediul online și, de asemenea, le va permite să semneze documente cu semnătură electronică calificată, atât în relația cu entitățile publice cât și cu cele private.

Competențe: calificarea și recalificarea

Dezvoltarea și susținerea competențelor și a abilităților digitale (atât de bază, cât și de specialitate) în rândul cetățenilor vor fi cruciale pentru asigurarea competitivității României, reiese din documentul de poziție privind transformarea digitală a României.

O serie de recomandări privind calificarea și recalificarea cetățenilor vizează: campanii de conștientizare în rândul cetățenilor care să promoveze oportunitățile pe care le poate oferi economia digital, comunicare, cooperare și oferirea de oportunități pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă, colaborarea între mediul academic, părțile interesate în educație, companii, ONG-uri și parteneri sociali pentru a realiza proiectele comune ce pot lua forma unor programe de educație și formare comune, inclusiv cursuri MOOC, care sunt scalabile și ușor de implementat.

În procesul de transformare digitală va fi nevoie și de calificarea generală și recalificarea sectorului public. Potrivit AmCham,  programele de calificare ale angajaților din domeniul public trebuie să țină cont de următoarele aspecte: accentul trebuie să fie pus pe formatul de învățare, suportul oferit și parteneriatele cu sectorul privat.

Trebuie luate în considerare programele multianuale, pentru a acoperi în mod corespunzător toți funcționarii publici, programele de recalificare trebuie construite în funcție de estimările privind locurile de muncă din sectorul public, care vor fi cele mai afectate de digitalizare și automatizare.

Securitatea cibernetică

Noile servicii pentru cetățeni trebuie să fie accesibile 24×7 pe dispozitivele web și mobile și să fie sigure pentru utilizator. Volumele mari de date trebuie să fie introduse, analizate, comprimate și stocate urmând procedurile de guvernanță a datelor, reglementările privind confidențialitatea datelor, și securitatea, subliniază specialiștii.

Aceștia au făcut câteva recomandări referitoare la soluțiile de management al identității și accesului la informații.

Astfel, pentru a câștiga încrederea cetățenilor, de a proteja confidențialitatea și de a oferi experiențe foarte bune clienților, AmCham recomandă soluții de management al identității și accesului, care: creează o experiență bună a utilizatorului, protejează confidențialitatea, ajutând autoritățile să obțină și să monitorizeze consimțământul privind confidențialitate, furnizează experiențe grozave, de la autentificare unică în mai multe aplicații până la interacțiuni omnichannel perfecte.

Sectorul public: automatizare și inteligență artificială

Preluarea inteligenței artificiale (AI) și automatizării de către sectorul public prezintă o mare importanță, pentru a ajuta la relansarea economiei, pentru a asigura o rezistență mai mare, pentru a crește productivitatea și pentru a oferi servicii publice mai bune, subliniază reprezentanții AmCham.

Recomandările Camerei de Comerț Americane în România în ceea ce privește automatizarea sectorului public și reglementarea inteligenței artificial vizează:

• stimularea și promovarea adoptării inteligenței artificiale (AI) și automatizării de către sectorul public,
• crearea de oportunități de finanțare (sau redirecționarea fluxurilor de finanțare naționale/ UE existente) pentru modernizarea proceselor interne, guvernanței și furnizării serviciilor,
• reducerea birocrației și barierelor de reglementare inutile din sectorul public și raționalizarea procesele de luare a deciziilor,
• asigurarea unui dialog constant între public și autorități privind acest proces.

Totodată, documentul de poziție recomandă reglementarea precisă a inteligenței artificiale (AI) și crearea de politici țintite, care ar crește responsabilitățile companiilor de a dezvolta și de a opera inteligență artificială (AI) de încredere.

Bugete și surse de finanțare

Agenda transformării digitale a României trebuie să fie o piesă centrală în viitorul plan de relansare și rezistență care va fi depus la Comisia Europeană, consideră reprezentanții AmCham care recomandă includerea în acest plan a unei secțiuni dedicate transformării digitale împreună cu un set de proiecte și investiții, care să ajute la susținerea inovației și punerea în aplicare a unor tehnologii digitale.

Câteva exemple de alocări bugetare propuse și instrumente financiare:

• Digitalizarea IMM-urilor – subvenții – 150 de milioane de euro,
• Start-up-uri pentru studenți în sectoarele inovatoare și competitive – subvenții – 150 de milioane de euro,
• Educație digitală pentru forța de muncă angajată de către companii – subvenții – 30 de milioane de euro,
• Inovație tehnologică Start tech – subvenții – 290 milioane de euro,
• Fondul Român de Investiții – capitalizare – 300 milioane de euro,
• Pachetul de investiții estimat pentru sectorul TIC este de 2,4 miliarde de euro.

Șansa României de a se dezvolta, într-un ritm mai rapid decât multitudinea de state europene fruntașe din punct de vedere economic, constă în adoptarea tehnologiei și o adaptare rapidă a modelului economic național la cerințele și specificul economiei digitale. Potrivit Băncii Naționale a României, sectorul TIC ar putea atinge o cotă de 12% din PIB până în 2025, aproape la egalitate cu industria auto și de două ori mai mare decât sectorul agricol, pe care l-a întrecut deja.

O economie digitală puternică oferă posibilitatea mai multor persoane de a întreprinde proiecte antreprenoriale și creează o piață pentru carierele bazate pe tehnologie de înaltă valoare, protejând în același timp țara și economia de evenimente perturbatoare, precum pandemia COVID-19 aflată în curs.

Așa cum a demonstrat Banca Centrală în Raportul său privind inflația din mai 2020, expunerea economiei românești la serviciile TIC (5% din valoarea adăugată brută provine din acest sector), printre cele mai ridicate din Europa, reprezintă unul dintre avantajele invocate adesea în ultimii ani, care rămâne valabil pentru viitorul previzibil.

Pentru a se bucura de avantajele inovației și tehnologiei, România trebuie să acorde prioritate transformării digitale la cel mai înalt nivel. Liderii naționali trebuie să formuleze și să se angajeze la o agendă națională de transformare digitală, cu supraveghere, sprijin și resurse la nivelul filialelor executive. Nerespectarea acestui demers poate duce la un blocaj sever, precum și la un regres social și economic, astfel lăsând aceste oportunități valoroase nevalorificate și încetinind planul de recuperare al țării.

*********************************************************************************

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este de peste  25 de ani între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România, fiind recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor comerciale între SUA și România.

În prezent, cele peste 450 de companii americane, multinaționale și românești membre ale comunității AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităților economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Piețe de capital și servicii Financiare, Guvernanță Corporatistă, Concurență și Ajutor de Stat,  Energie, Educație, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu , Piața Muncii, Sănătate,  Fonduri Europene, Achiziții Publice și Partneriat Public-Privat, Real-Estate și Turism.

AmCham Romania promovează în dialogul cu Guvernul și autoritățile centrale priorități și propuneri de politici și măsuri economice care să contribuie la creșterea sustenabilă a economiei, la consolidarea avantajelor competitive care să facă Romania atractivă pentru investițiile necesare pentru susținerea obiectului final de prosperitate pentru Romania și pentru români. 

Asigurarea unui climat investițional atractiv ocupă un loc central între prioritățile strategice ale agendei AmCham, alături de dezvoltarea antreprenoriatului, buna guvernare, transformarea digitală, o piață a muncii flexibilă, adaptătă noilor realități economice și de o politică fiscală modernă și vizionară.

Vă invităm să urmăriți activitatea AmCham Romania la www.amcham.ro și pe platformele de social media @AmCham Romania.