Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum 25 de ani.
Dar economia nu va profita de noul statut dacă instituțiile pieței și autoritățile nu trec câteva examene grele, potrivit experților din domeniu.
Unele estimări spun că, dacă pentru piețele de frontieră (cum am fost până acum) alocările de resurse ale fondurilor de investiții sunt de circa 50 de miliarde de dolari, pentru cele emergente acestea se ridică la 1.200 – 1.500 de miliarde de dolari.
Ca să atragă o mică parte din aceste resurse, România trebuie să aibă mai multe companii atractive la bursă.
Astfel, piața de capital românească ar urma să fie, de-acum, ținta unor fonduri de investiții de zeci de ori mai mari, care trebuie să-și găsească aici plasamente atractive. Deocamdată, însă, România este piață emergentă, practic, doar cu două companii mari pentru noi: Banca Transilvania (TLV, clasificată de Russell ca o companie de mărime medie) și Nuclearelectrica (SNN, clasificată ca mică), incluse în indicii FTSE Russell de piață emergentă.
Așteptăm vești bune și privind includerea BRD și OMV Petrom (SNP), la reevaluarea din luna martie 2021.
Ce-i mai trebuie României ca să profite de noul statut al bursei sale?
Politici înțelepte ca să rupă cercul vicios
Piața de capital poate susține dezvoltarea economiei, ca alternativă de finanțare (deseori) mai ieftină, dacă la bursă se listează, ca să ia bani de investiții, cât mai multe companii, de care să fie atrași cât mai mulți investitori.
Dar, ca să se listeze cât mai multe companii – este nevoie de dezvoltarea economiei, respectiv a companiilor până la nivelul în care listarea lor să devină atractivă.
Ca să se rupă acest cerc vicios, „ar fi nevoie mai întâi decizii politice mai înțelepte decât cele din ultimii ani, care au împiedicat dezvoltarea economiei. Ar trebui să dispară legi cu impact economic negativ ca aceea care interzice vânzarea de acțiuni ale companiilor de stat timp de doi ani și care a blocat listarea Hidroelectrica. Legea asta nu doar că împiedică dezvoltarea companiilor de stat, dar dă și un semnal negativ celorlalte companii”, răspunde la întrebarea cursdeguvernare.ro Lucian Isac (foto), directorul general al casei de brokeraj Estinvest.
„Este nevoie de un efort conjugat al principalilor actori (bursă, brokeri, autorități) pentru a convinge companiile de avantajele folosirii pieței de capital ca alternativă de finanțare. Sunt încă necesare explicații privind faptul că acționarii principali nu pierd controlul companiei prin listarea a 10 – 15% din acțiunile acesteia, ci deschid calea dezvoltării sale”, spune și Dan Popovici (foto), director general al OTP Asset Management.
Bursa și autoritățile „trebuie să cheltuie mult efort (și nu numai) în campanii de promovare a listării la bursă a companiilor și a finanțării pe această cale. Pe măsură ce se listează mai multe companii, piața devine mai puternică și economia devine mai puternică, pentru că sunt atrase resurse mai mari spre aceasta”, completează Lucian Isac.
Astfel, „promovarea pieței interne de capital poate reprezenta o placă turnantă pentru accelerarea reformelor structurale și transformărilor din economia internă, importante pentru aderarea României la grupul țărilor dezvoltate (OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), dar și la Zona Euro (nucleul dur al Uniunii Europene)”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.
Costurile de oportunitate ale dezvoltării
În afară de însănătoșirea mediului de afaceri, pe fondul căreia apar și companiile promițătoare și se dezvoltă până la nivelul încât pot aspira la banii marilor investitori, „autoritățile trebuie să vadă ce impact ar avea unele stimulente fiscale, care atrag atenția mai bine antreprenorilor”, spune Lucian Isac.
„Trebuie crescută lichiditatea tranzacțiilor, iar stimulentele fiscale sunt esențiale, pentru că au efect psihologic pe termen scurt. S-ar putea reveni la regimul de impozitare de acum vreo 10 ani care promova investițiile non-speculative (cine păstra acțiunile mai mult de un an plătea doar 1% pe câștigul din tranzacție).
De asemeni, antreprenorilor le-ar atrage atenția bonificații fiscale pentru companii precum impozit pe profit mai mic pe proporția destinată dividendedelor”, mai spune șeful brokerilor de la Estinvest.
Altfel spus guvernul trebuie să vadă dacă nu cumva, diferențele de încasări la buget ar însemna un cost de oportunitate suficient de mic ca să merite să fie plătit pentru dezvoltarea pieței, respectiv a economiei.
Piață emergentă, dar încă secundară
„Azi (luni) avem de a face cu un prim pas, o mare reușită, dar doar un prim pas, care trebuie confirmat periodic. Practic suntem piață emergentă doar pentru cele două companii care au fost incluse în indicii Russell. Sigur că marii administratori de fonduri de investiții se uită și la alte companii, dacă tot s-au aplecat asupra României. Dar fondurile care au în prospecte precizarea că plasează doar pe piețe emergente nu pot cumpăra decât TLV și SNN, deocamdată”, amintește Lucian Isac.
Dacă nu vor rata pragurile de lichiditate, în martie ar putea intra în indicii FTSE Russell și BRD și OMV Petrom (SNP).
Succesul este istoric, dar fragil și nu este obținut pentru totdeauna. FTSE Russell a promovat România la statutul de piață emergentă secundară, imediat superior celui de piață de frontieră, din care s-a desprins, dar la care s-ar putea întoarce, dacă nu confirmă.
Piața românească nu este încă la nivelul de piață emergentă avansată, categorie în care și-au confirmat dezvoltarea burse ca acelea din Atena, Budapesta, Istanbul și Praga, în Europa.
În tabelul de mai sus (aferent situației din martie 2020, anterioară reclasificării intrate în vigoare luni), România avea performanțe restrânse la multe capitole. De atunci s-a rezolvat problema Contrapărții Centrale pentru decontarea produselor derivate.
Campionii marelui potențial
România are de unde să urce.
Raportul dintre capitalizare (valoarea de piață a companiilor listate) și PIB era anul trecut acest de 10% în România, dar de 26% în Polonia (pe care FTSE Russell a și promovat-o la categoria piețelor dezvoltate), și de 57% în Germania. SUA au o piață de capital prin excelență și un raport capitalizare / PIB de (peste 167%, conform datelor Bloomberg, citate de raportul Băncii Transilvania.
De asemenea, piața internă de capital continuă să fie puternic subevaluată din perspectiva indicatorului PER (price-to-earnings ratio, care arată cât costă un leu de profit al unei companii, după cotația acțiuni acesteia).
„Continuarea procesului de dezvoltare din sfera pieței de capital ar determina și scăderea costurilor de finanțare din economie și ar putea contribui la echilibrarea comportamentului economic al populației și companiilor, pentru că în zgomotul bursei se stabilesc permanent (prin interacțiunea cererii și ofertei) cele două elemente fundamentale ale succesului într-o economie de piață: valoarea activelor/companiilor și percepția de risc investițional”, mai spune Andrei Rădulescu (foto).
„Presiunea resimțită la nivelul economiei globale și provocările pe care le avem de depășit la nivelul economiei naționale impun continuarea colaborării constructive dintre autoritățile de reglementare, participanții la piață și asociațiile profesionale pentru a susține creșterea atractivității și accesibilității pieței de capital românești pentru toate categoriile de investitori.”, a declarat Cristian Agalopol, coordonatorul Grupului de Lucru pentru servicii Financiare din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).
