joi

28 martie, 2024

20 septembrie, 2022

Accesul românilor la medicamentele inovatoare, de ultimă generație, este limitat și din cauza dificultăților de realizare a studiilor clinice. Alinierea României la performanțele în materie ale unora dintre țările din jur ar duce la creșterea acestui segment de piață de la 72 la 800 de milioane de euro, potrivit Alinei Culcea (foto), președinte la Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Dacă numărul de studii clinice s-ar alinia la cel din țări performante din jurul nostru, dintr-o piață de 72 de milioane de euro, am putea să ajungem la o piață de 800 de milioane de euro”, a spus Alina Culcea la conferința CursDeGuvernare cu tema „Programele de Sănătate ale României – folosirea inteligentă a contribuției pacienților”.

Disfuncționalitățile sistemului împiedică însă performanța.


„Din păcate, timpii de așteptare pentru aprobarea unui studiu clinic au fost foarte mult depășiți, au fost termene incredibil de lungi, până la mai mult de 365 de zile”, a spus Alina Culcea.

„Iată ce investiții importante pierdem printr-un mecanism birocratic pe care nu reușim să-l depășim”. Deși „s-a dovedit că un dolar investit în sănătate aduce înapoi între 2 și 4 dolari înapoi în economie”, a mai spus expertul citat.

Eterna problemă a românilor la medicamentele inovatoare

Un studiu al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice arată că, în perioada 2016 – 2019, din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 39 de medicamente au fost compensate până la 1 ianuarie 2021, în România.

„Avem întârzieri foarte mari, vorbim de peste 30 de luni timp de așteptare al pacienților români pentru acces la medicamentele de ultimă generație”, spre Alina Culcea, șefa ARPIM, „recunoscând, totuși, eforturile constante din ultima perioadă. S-a îmbunătățit destul de mult accesul la medicamente inovatoare, în ultimii doi – trei ani, prin deschiderea listei de compensare”.


România este codașă în Europa la o mulțime de indicatori de performanță în sănătate, din „cel puțin două motive:

  • Rămânem un sistem subfinanțat cronic, din păcate nevoile reale sunt mult mai mari față de ceea ce ne putem permite să investim în sistemul de sănătate.
  • Se schimbă frecvent și prematur factorii de decizie, la nivelul Ministerului Sănătății cât și la alte instituții importante din sănătate. N-a putut exista o viziune pe termen lung și aceste schimbări frecvente generează și schimbări de politici, care poate nu sunt întotdeauna urmate de ceilalți colegi”, spune Alina Culcea.

„La oricare alt indicator la care ne uităm astăzi, ultimii ani nu ne-au adus un progres real”.

Amprenta sectorului farmaceutic din România

O analiză realizată de PricewaterhouseCoopers împreună cu ARPIM propune câteva cifre, prezentate în premieră de Alina Culcea la conferința CursDeGuvernare,  din care „putem înțelege de ce este important să avem o industrie farmaceutică inovatoare sănătoasă prezentă  în România”:

  • Contribuția sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste un miliard de euro, plățile  specifice sectorului având un raport semnificativ de peste 0,6 – 0,7 miliarde de euro.
  • 444 milioane de euro sunt valoare adăugată brută, echivalentul a 0,2% din PIB, din care 207 milioane de euro sunt impact direct.
  • Aproximativ 11.600 de locuri de muncă sunt generate direct și indirect.
  • 229 de milioane de euro contribuție de venituri la bugetul de stat constând în taxe și impozite”.

„Și  să nu uităm că unul din 4 pacienți, prin plata acelei faimoase taxe clawback, este susținut de industria farmaceutică”, adaugă Alina Culcea.

Administrația ar trebui să aibă deschidere pentru a atrage marile companii farmaceutice în România

„Credem cu tărie că este nevoie de o deschidere din partea întregului aparat de stat pentru a dezvolta un mediu operațional mai favorabil industriei farmaceutice”, spune reprezentanta organizației care este vocea a 27 de companii farmaceutice active în România.

Este nevoie de „deschidere pentru a atrage companii farmaceutice, a le păstra pe cele pe care le avem, în interesul pacienților, pentru ca medicamentele să nu mai dispară din piață și să poată să fie de folos”.

Dintre măsurile concrete, care ar trebui luate pentru ca industria farmaceutică să devină un partener strategic al statului român, se remarcă cele care fac posibilă predictibilitatea.

Grupurile de lucru constituite cu reprezentanții industriei și decidenții din sănătate ar trebui să identifice nevoile legislative și responsabilitățile instituționale, conținutul și etapele modificărilor, care „ne-ar face pe toți să avem vizibilitate asupra cadrului legislativ”.

„Predictibilitatea la ceea ce înseamnă accesul la inovație este unul dintre elementele cheie.

„Nu ne trebuie decât realmente un termen clar de deschidere a listei de compensate. Nu ne-ar fi de folos numai nouă, pentru calibrarea capacității de producție, ci mai ales pacienților care așteaptă o speranță cu fiecare medicament nou care ar putea intra pe listă”, a conchis Alina Culcea.

Citește AICI și slide-urile de prezentare ale doamnei Culcea.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: