fbpx

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Analiză

Importurile duduie mai tare ca economia: Deficitul comercial la 5 luni, deja 4% din PIB. Sectorul mașini s-a întors pe minus în aprilie

Deficitul comercial al României a urcat după primele cinci luni ale anului curent la aproape 9 miliarde de euro sau 4% din PIB-ul pe 2021,… Mai mult

12.07.2021

Analiză

Veniturile populației au ajuns la 2.000 de lei/lună/persoană – cum au evoluat până aici câștigurile și cheltuielile unei gospodării

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2021 arată că veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 7% în termeni nominali față de același trimestru din… Mai mult

12.07.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății – 400 de mil. euro pentru repararea platformei electronice a Casei și transformarea ei într-un sistem eHealth, prin adăugarea unor module

Aproximativ 400 milioane de euro din PNRR vor fi dirijați pentru digitalizarea Sănătății, pentru componentele unui sistem integrat eHealth ce va viza platforma electronică  a… Mai mult

11.07.2021

Articol recomandat de ARPIM

Strategia farmaceutică europeană: cum stă România față de standardele europene de acces la tratament?

de Redacţia , 14.6.2021

Date recente publicate la nivel european arată că România se află din nou la coada unor clasamente importante privind accesul pacienților români la îngrijire și tratamente, raportat la standardele europene de tratament.

Timpul de așteptare de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418, Bulgaria 692).

Aceste 883 de zile fac ca România să se situeze pe ultimul loc în clasament, potrivit studiului anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients WAIT survey, realizat în parteneriat cu IQVIA, publicat în urmă cu câteva zile.

O altă statistică recentă a Eurostat arată că, deși România a făcut progrese în reducerea mortalității infantile în ultimele decenii, rămâne printre statele din UE cu o rată ridicată de decese ale copiilor cu vârsta de cel mult un an. În 2019, România a coborât de la locul 1 pe locul al doilea între statele din UE cu cea mai mare mortalitate infantilă, fiind depășită de Malta, arată ultimele date ale Eurostat.

În contextul acestor date îngrijorătoare, dar și în contextul unui dialog din ce în ce mai relevant la nivel european privind strategiile din Sănătate, România are acum o șansă unică de a-și face vocea auzită pentru pacienții din România, în cadrul discuțiilor la nivel european privind Strategia Farmaceutică Europeană.

Ce este Strategia Farmaceutică Europeană?

În noiembrie 2020, Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică Strategia Europeană Farmaceutică, o inițiativă importantă care își dorește să traseze un cadru general la nivel european pentru asigurarea accesului la medicamente la prețuri accesibile pentru pacienți, sprijinirea competitivității, inovării și sustenabilității industriei farmaceutice a UE, dezvoltarea medicamentelor de înaltă calitate și îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și reacție la criză din punct de vedere al lanțului farmaceutic.

Strategia a ajuns apoi în Consiliu și a fost discutată la conferința video a miniștrilor sănătății din 2 decembrie 2020, care și-au exprimat sprijinul de principiu pentru proiectul Comisiei Europene.

Pe tot parcursul anului 2021, strategia va fi în dezbaterea co-legislatorilor (Consiliu și Parlament European), cu așteptarea ca la mijlocul anului 2022 să existe o propunere de revizuire a legislației farmaceutice europene.

În Parlamentul European, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) este responsabilă pentru dosar. Punerea în aplicare a strategiei va acoperi mandatul prezentei comisii UE și se așteaptă o propunere de revizuire a legislației farmaceutice în 2022.

România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare, în continuare departe de standardele europene de acces la tratament, are o șansă unică de a fi o voce activă în definitivarea acestei strategii cu beneficii reale pentru pacienți.

Strategia Farmaceutică Europeană reprezintă o piatră de temelie a politicii europene în domeniul sănătății pentru următorii cinci ani, potrivit Comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides (foto).
Dialogul cu toate părțile implicate, printre care asociații de pacienți și reprezentanții industriei, solicitat atât de Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și de Parlamentulul European este considerat un punct cheie în definirea acestor priorități esențiale din strategie, inclusiv pentu poziția Europei în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice.

Care este poziția României?

Pandemia COVID-19 nu a fost o perioadă ușoară. Fără un parteneriat între guverne, companii, universități nu am putea să vedem astăzi luminița de la capătul tunelului prin vaccinarea a milioane de persoane zilnic la nivel global.

La nivelul UE există un dialog continuu cu industria farmaceutică pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Inițiativa Inovativă de Sănătate (cel mai mare parteneriat public-privat european între Comisia Europeană și industria inovativă reprezentată de EFPIA), etc.

Și pentru Strategia Farmaceutică Europeană, o inițiativă complexă, este nevoie de dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.

EFPIA, organizația care reprezintă industria farmaceutică inovatoare din Europa, sprijină crearea unui Forum Farmaceutic la Nivel Înalt (“High Level Forum”), un cadru oficial de dialog între toți factorii implicați, inclusiv industria farmaceutică.

Forumul Farmaceutic la Nivel Înalt oferă o platformă de dezbatere reală a problemelor specifice țărilor membre și identificarea unor soluții, punând la masă toate părțile interesate: executivul, europarlamentarii, experții independenți, organizațiile non-guvernamentale, companiile farmaceutice cu investiții în R&D.

De altfel, în 18 mai 2021, Working Party on Pharmaceutical and Medical Devices (grupul de lucru tehnic de la nivelul Consiliului UE) a propus Comisiei Europene crearea unui astfel de forum. În data de 15 iunie 2021, miniștrii Sănătății din statele membre vor avea ocazia să discute acest subiect în cadrul EPSCO, de aceea este important ca forurile decizionale din România să înțeleagă și să evalueze oportunitatea de a susține inițiativa.

România are o șansă unică de a-și face vocea auzită pe teme de interes pentru pacienții români, însă până în prezent, autoritățile din România nu au exprimat o poziție publică în legătură cu această strategie, deși mai mulți europarlamentari români au subliniat necesitatea prioritizării sănătății și accesului la inovare medicală în perioada următoare.

Cadrul de discuție de la nivel european poate constitui o oportunitate pentru România, în condițiile în care țara noastră se situează pe locuri codașe în Europa în privința accesului la medicamente și a unor politici farmaceutice predictibile, cu rezultate măsurabile pentru pacienți.

*

Acest material este susținut de ARPIM.

*Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) reprezintă industria farmaceutică inovatoare care operează în Romania. Cele 27 de companii membre ARPIM contribuie împreună la acoperirea a peste 75% din valoarea pieței farmaceutice românești.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.6.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Decizie / Ungaria va refuza ajutorul UE post-pandemie, dacă el va fi condiționat de abrogarea legii privind LGBT

Iulian Soare

Ungaria nu va accepta bani din fondul special al Uniunii Europene de reconstrucţie post-pandemie, dacă aceştia sunt condiţionaţi de abrogarea legii care interzice ”propaganda homosexuală”… Mai mult

Stiri

Rectificarea bugetară / Ministerul Educației cere fonduri pentru un plus de 6.000 de rezidenți 

Vladimir Ionescu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că a solicitat Guvernului alocarea, la rectificarea bugetară, a fondurilor corespunzătoare unui număr suplimentar de peste 6.000 de rezidenţi… Mai mult

Stiri

Sectorul 1 are, temporar, încă un operator de salubritate. Salariații Brai-Cata au început ridicarea gunoaielor

Vladimir Ionescu

Sectorul 1 are un nou operator de salubritate, ce va asigura colectarea deșeurilor cel puțin 30 de zile. Contractul, în valoare de 62.900 de lei… Mai mult

Europa

Senatul francez îmblânzește, sub presiunea protestelor, noile restricții propuse de guvern

Iulian Soare

Senatul francez a votat duminică dimineaţa, cu numeroase amendamente, proiectul prin care guvernul propune vaccinarea anti-Covid obligatorie a personalului sanitar şi extinde utilizarea certificatelor medicale… Mai mult

Stiri

Prima floare din România protejată la nivel european ar putea fi Tuberoza de Hoghilag

Vladimir Ionescu

Tuberoza de Hoghilag ar putea fi prima floare din România şi a treia din Europa protejată la nivel european, scrie Agerpres. Producătorii din Hoghilag, judeţul… Mai mult

Europa

Scandalul folosirii WhatsApp pentru spionarea unor politicieni cu softul Pegasus: compania acuză producătorul softului

Iulian Soare

Şeful WhatsApp confirmă că softul israelian Pegasus a fost folosit, de cei care au cumpărat acest produs, pentru a sparge conturile de pe această platformă… Mai mult

Europa

Proteste în mai multe orașe din Franța și Italia, față de “didactura sanitară”

Iulian Soare

Mii de persoane au demonstrat sâmbătă în mai multe orașe din Franța și Italia, țări ce au introdus permisul de sănătate, care condiționează de vaccinare… Mai mult