marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 aprilie, 2022

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a câștigat duminică un al doilea mandat la palatul Elisee – potrivit exipoll-urilor publicate duminică seara, la închiderea urnelor. Macron a câștigat, potrivit estimărilor, cu 58,2%.
Francezii au optat, astfel, pentru continuitate, într-un moment de suprapunere a mai multor crize: cea economică, la ieșirea din pandemie, cea a inflației și cea provocată de războiul din Ucraina.

Potrivit mai multor institute de sondaj franceze, rata de prezență la vot a fost la un minim istoric socotind din 1969 încoace: la ora 17,00, cu 3 ore înainte de închiderea urnelor în marile orașe, prezența la vot era de 63,2%, cu 2 procente mai mică decât la alegerile din 2017 la aceeași oră.

Ultimul președinte ales pentru al doilea mandat consecutiv a fost Jacques Chirac în 2002.


Alegerea lui Emmanuel Macron face ca Uniunea uropeană să răsufle ușurată, cunoscute fiind atât euroscepticismul lui Marie Le Pen cât și apropierea sa de Rusia și de Vladimir Putin.
În orice caz, este de așteptat ca, după alegeri, Franța să-și exprime mai detaliat poziția sa atât față de Rusia, cât și de arhitectura de securitate a UE.

Numărul mare de voturi pe care extrema dreaptă l-a obținut arată (Le Pen a câștigat aproape 42% din voturi), însă, că problema în Franța e mare, că societatea e foarte polarizată și înclinată spre opțiuni extreme:

în luna iunie urmează alegerile parlamentare, cu o agregare a extremelor de dreapta și de stânga foarte puternică. Iar Franța e a doua economie a Uniunii Europene și cea mai mare armată a blocului comunitar.

Deși în primul tur Emmanuel Macron obținuse cu câteva procente mai mult decât Marie Le Pen, soarta alegerilor a fost decisă în ultima săptămână, îndeosebi în urma confruntării dintre cei doi.


În domeniul educaţiei, cei doi candidaţi la şefia statului s-au întrecut în promisiuni care măreşte mai mult salariile profesorilor.

In privinţa pensilor, programele celor doi sunt extrem de diferite. Preşedintele Macron ar vrea să mărească treptat vârsta de pensionare, de la 62 de ani actualmente, la 64-65 de ani la orizontului anului 2030. De partea ei, Marine Le Pen a precizat că doreşte să menţină vârsta de pensionare ”undeva între 60 şi 62 de ani”.

Emmanuel Macron a acuzat-o pe Le Pen că este un „sceptic în privința climei”, aceasta din urmă răspunzând că este un „ipocrit în privința climei”.

Încercând să își lărgească baza electorală, ambii candidați și-au modificat în ultimele zile unele dintre propunerile-cheie: interzicerea purtării vălului în spațiul public nu mai este o prioritate pentru Marine Le Pen, pensionarea ar urma să fie ridicată la doar 64 de ani în loc de 65, cât propusese inițial Emmanuel Macron, care a promis, de asemenea, într-un gest către alegătorii ecologiști, un prim-ministru „direct responsabil cu planificarea ecologică”.

(Informație în curs de actualizare)

***

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: