Alegătorii din Franța se întorc duminică la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă actualul președinte, Emmanuel Macron, și candidatul extremei drepte Marine Le Pen.
Sondajele arată că Emmanuel Macron pare să aibă cea mai bună șansă de câștig, având 10 procente în fața contracandidatului. Intenția de vot din ultimul sondaj Politico indică 55% în favoarea ctualului președinte.
Victoria de duminică – pentru oricare dintre candidați – poate depinde de modul în care vor vota susținătorii lui Jean-Luc Mélenchon. Candidatul de extremă stângă a constituit surpriza primului tur, ajungând pe locul al treilea cu aproape 22 la sută din voturi.
Ambii candidați au muncit din greu în ultima săptămână pentru a curta electoratul lui Jean-Luc Mélenchon. Sondajele sugerează că mai mulți simpatizanți ai acestuia iau în considerare apelul său de a nu vota pentru Marine Le Pen. Aceștia fie îl vor sprijini pe Emmanuel Macron, fie vor rămâne acasă.
Marine Le Pen poate conta pe baza de susținerea fostului ei rival de extremă-dreapta Eric Zemmour, dar este puțin probabil ca simpatizanții acestuia să fie suficienți pentru a-i aduce victoria prezidențială.
Macron – Le Pen, viziuni total opuse
Ultima confruntare directă de campanie a avut loc miercuri, arătând viziunile diferite în mai toate domeniile ale lui Emmanuel Macron și ale Marinei Le Pen.
În ceea ce privește puterea de cumpărare a francezilor, Marine Le Pen a promis că dacă este aleasă preşedintă va face din puterea de cumpărare ”prioritatea mandatului ei”. Ea a promis că ”le va da înapoi banii francezilor”, reproșându-i lui Emmanuel Macron că ”nu trăieşte în viaţa reală” a compatrioţilor săi. Emmanuel Macron și-a apărat politicile economice, în special cea de limitare a creşterii preţurilor la energie. Preşedintele a afirmat că ”diminuarea şomajului”, unul din succesele mandatului său, ”este cea mai bună metodă pentru a mări puterea de cumpărare a francezilor”.
Emmanuel Macron a acuzat-o pe Marine Le Pen că este ”la mâna puterii ruse și că depinde de Vladimir Putin”, o aluzie la finanțările obținute de partidul ei. ”Este fals, sunt o femeie complet liberă”, a replicat Marine Le Pen. Ea i-a reproșat lui Emmanuel Macron că după anexarea Crimeeii, în 2014, l-a primit ”cu mare fast” pe Valdimir Putin, mai întâi la Versailles, apoi la reşedinţia de vară a preşedinţilor francezi.
Acuzată de adversarul ei că ascunde francezilor adevăratele sale intenţii, anume ieşirea Franței din UE, Marine Le Pen a respins ipoteza, dar a recunsocut că îşi doreşte ”profunde modificări ale UE pentru a clădi o alianţă europeană a naţiunilor”.
În domeniul educaţiei, cei doi candidaţi la şefia statului s-au întrecut în promisiuni care măreşte mai mult salariile profesorilor.
In privinţa pensilor, programele celor doi sunt extrem de diferite. Preşedintele Macron ar vrea să mărească treptat vârsta de pensionare, de la 62 de ani actualmente, la 64-65 de ani la orizontului anului 2030. De partea ei, Marine Le Pen a precizat că doreşte să menţină vârsta de pensionare ”undeva între 60 şi 62 de ani”.
Emmanuel Macron a acuzat-o pe Le Pen că este un „sceptic în privința climei”, aceasta din urmă răspunzând că este un „ipocrit în privința climei”.
Încercând să își lărgească baza electorală, ambii candidați și-au modificat în ultimele zile unele dintre propunerile-cheie: interzicerea purtării vălului în spațiul public nu mai este o prioritate pentru Marine Le Pen, pensionarea ar urma să fie ridicată la doar 64 de ani în loc de 65, cât propusese inițial Emmanuel Macron, care a promis, de asemenea, într-un gest către alegătorii ecologiști, un prim-ministru „direct responsabil cu planificarea ecologică”.
Urmărește-ne pe Google News
