Președinția spaniolă are sarcina dificilă de a conduce negocierile pe revizuirea bugetului UE – care este extrem de necesară pentru a putea furniza în continuare ajutor financiar Ucrainei.
Joia trecută, președinția spaniolă a Consiliului a trimis statelor membre un proiect care este criticat atât țările membre așa-numit ”frugale”, cât și de statele mai ”relaxate” în ceea ce privește disciplina financiară.
Statele membre trebuie să ajungă la un acord înainte de luna martie a anului viitor pentru a continua să canalizeze ajutor financiar către Ucraina, care riscă să intre în faliment fără banii suplimentari de la UE.
Noua dispută: de unde 66 miliarde euro?
Comisia Europeană a cerut capitalelor UE să contribuie cu fonduri suplimentare de 66 de miliarde de euro pentru a acoperi sprijinul continuu acordat Ucrainei, dar și alte priorități: rate mai mari ale dobânzilor la numerar post-pandemie și fonduri noi pentru acorduri pe migrație cu țări străine.
În timp ce toate țările UE – bineînțeles, cu excepția Ungariei- sunt de acord cu necesitatea de a continua sprijinul acordat Ucrainei, mai multe capitale europene refuză transfere bani suplimentari la Bruxelles pentru orice altceva.
Există o diviziune între țările din nordul și estul continentului, în fruntea cărora s-a poziționat Germania, care doresc ca executivul UE să își finanțeze noile priorități prin economii din toate capitolele bugetului, și cei din sud, care ar dori să fie respectată propunerea Comisiei, adică de a contribui suplimentar la bugetul UE.
Președinția spaniolă a Consiliului a propus trei reduceri, de proporții diferite, ale bugetului actual care ar economisi în total 35 miliarde euro. Dar, spre dezamăgirea “celor cumpătați”frugalilor”, planul spaniol exclude de la reduceri fondurile alocate politicii agricole și celkei de coeziune – două domenii majore în bugetul UE.
Potrivit ”frugalilor”, propunerea spaniolă nu este de acceptat. „Se exclude acum de la reduceri 2/3 din buget. Ni se spune că fondurile de coeziune și PAC sunt de neatins. Dacă într-adevăr trebuie să economisim bani, nu putem exclude 2/3 din bugetul CFM”, a spus un diplomat al UE.
De cealaltă tabără, țări precum Italia fac apel la capitalele naționale să stabilească mai întâi priorități în bugetul UE înainte de a identifica zone cu potențiale reduceri. Se așteaptă ca ambasadorii UE să își continue disputele pe această temă până la reuniunea Consiliului European de la mijlocul lunii decembrie.
***
