Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit marți că fostului eurodeputat român Adrian Severin nu i s-a încălcat niciun drept în cadrul procedurii penale și condamnării sale pentru luare de mită și trafic de influență.
Completul de şapte judecători ai CEDO a decis, în unanimitate, că nu au existat încălcări ale articolului 6, paragrafele 1 şi 3 d), privind dreptul la un proces echitabil/dreptul de interogare a martorilor, din Convenţia Europeană Drepturilor Omului, se arată într-un comunicat emis de Curtea de la Strasbourg, citată de Agerpres.
Cazul a privit echitatea procedurii penale care a condus la condamnarea la 4 ani de închisoare cu executare a lui Adrian Severin pentru fapte de corupţie presupuse a fi fost comise în timp era membru al Parlamentului European.
Procedura penală fusese declanşată în urma apariţiei unui articol publicat de doi jurnalişti britanici de la Sunday Times, care se prezentaseră în faţa sa ca lobbişti şi îi propuseseră o sumă de bani în schimbul susţinerii anumitor amendamente legislative în PE.
În plângerea sa la CEDO, introdusă pe 25 aprilie 2018, reclamantul a susţinut că jurnaliştii acţionaseră ca agenţi provocatori, şi se plângea de utilizarea de către jurisdicţiile române a înregistrărilor realizate de aceştia şi de condiţiile audierii lor pe care el le considera defavorabile apărării sale.
În ce priveşte acuzaţia că jurnaliştii au acţionat ca agenţi provocatori, CEDO reţine că în acest caz nu a fost relevată nicio intervenţie a unor autorităţi de stat şi că jurnaliştii au acţionat în mod constant ca simpli particulari.
Adrian Severin a beneficiat de garanții adecvate pentru a se apăra în instanță
În ce priveşte procedura penală în ansamblul său, Curtea de la Strasbourg consideră că aceasta i-a oferit reclamantului garanţii adecvate spre a-şi exercita dreptul la apărare.
Luând în considerare greutatea pe care probele obţinute sau furnizate de jurnalişti, în special înregistrările, au putut să o aibă, şi dificultăţile pe care utilizarea acestora le-a putut cauza apărării, Curtea reţine în acelaşi timp că reclamantul şi-a expus argumentele în faţa instanţelor naţionale şi că acestea le-au examinat într-o manieră conformă cu dispoziţiile art.6 al Convenţiei.
„Curtea observă că au fost incluse la dosarul în faţa instanţelor române mai multe elemente obţinute în urma contactelor între reclamant şi cei doi jurnalişti, printre care în special înregistrările audio-video realizate în timpul întâlnirilor. Curtea nu a detectat nimic în dosar care să indice că Înalta Curte nu a dat dovadă, prin modul în care a folosit aceste înregistrări, de prudenţa cerută de circumstanţele speţei. Mai observă că dreptul intern, în vigoare la data faptelor, autoriza folosirea în cadrul unei proceduri penale a înregistrărilor realizate de jurnalişti din proprie iniţiativă. De asemenea, mai constată că Înalta Curte a examinat în mod corespunzător argumentele reclamantului conform cărora utilizarea acestor mijloace de probă nu era legală şi le-a respins. În aceste condiţii, cauza nu ridică vreo problemă legată de utilizarea unor probe obţinute ilegal”, menționează magistrații Curții Europene a Drepturilor Omului.
Judecătorii CEDO consideră că audierea jurnaliștilor în cursul procedurii s-a desfăşurat de asemenea în mod corespunzător şi astfel încât persoana în cauză a putut să îşi exercite în mod efectiv drepturile.
****