Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a confirmat marți dreptul unei administrații de a implementa o politică de strictă neutralitate din punct de vedere religios, interzicând portul de astfel de semne tuturor angajaților săi, inclusiv celor care nu intră în contact cu cetățenii.
Curtea se pronunţase deja de câteva ori cu privire la cazuri de interzicere a vălului islamic de către angajatori privaţi, însă aceasta este prima decizie ce priveşte serviciul public.
În martie 2017, CJUE stabilise că regulamentul intern al unei firme poate, în anumite condiţii, să prevadă interdicţia portului vizibil de însemne religioase sau politice.
„Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase”, se arată în decizia CJUE de marți, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
Pronunțarea, în cazul unei angajate care purta văl islamic, dar nu avea contact cu publicul
CJUE s-a pronunţat marţi după ce comuna belgiană Ans i-a interzis în 2021 uneia dintre angajatele sale, care lucra mai ales fără a avea contact cu publicul, să poarte văl islamic la locul de muncă.
Ulterior, administraţia comunală a modificat regulamentul intern pentru a le impune angajaţilor săi să respecte o neutralitate strictă, interzicând „orice formă de prozelitism” şi „arborarea oricărui semn evident” de apartenenţă ideologică sau religioasă, inclusiv în cazul celor care nu lucrează cu publicul.
Angajata vizată a atacat decizia adminitrației în justiţie, considerând că este discriminatorie şi îi încalcă libertatea de religie.
Deciza CJUE – interdicția, justificată de un obiectiv legitim
CJUE, sesizată de tribunalul de muncă din Liege, a decis că „politica de strictă neutralitate pe care o administraţie publică le-o impune angajaţilor săi (…) poate fi considerată ca fiind obiectiv justificată de un obiectiv legitim”.
Considerațiile Curții:
- Curtea consideră „la fel de justificată alegerea unei alte administraţii publice în favoarea unei politici care autorizează, în mod general şi nediferenţiat, portul unor semne vizibile de convingeri, mai ales filosofice sau religioase, inclusiv în contactele cu publicul, sau o interdicţie a portului unor astfel de însemne limitată la situaţiile ce implică astfel de contacte”.
- „Fiecare stat membru şi orice entitate infrastatală, în cadrul competenţelor sale, dispun de o marjă de apreciere în concepţia de neutralitate a serviciului public pe care înţeleg să o promoveze la locul de muncă, în funcţie de contextul propriu”, arată Curtea.
- Ea precizează că „acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la strictul necesar”, şi că „le revine jurisdicţiilor naţionale să verifice respectarea acestor exigenţe”.
****
