Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în schimbul garanțiilor de securitate americane.
Totuși, documentul nu statuează detalii concrete privind respectarea celor două obiective, potrivit analiștilor.
„Președintele Trump s-a angajat să asigure garanțiile de securitate pentru RPDC și președintele Kim Jong Un a reafirmat angajamentul său ferm și neclintit de a finaliza denuclearizarea Peninsulei Coreene”, spune documentul.
RPDC (Republica Populară Democrată Coreană) este acronimul denumirii oficiale a Coreei de Nord.
„Anumite lucruri au fost convenite dar nu și incluse în acord” a declarat Donald Trump, citat de Reuters.
Detaliile ar urma să se concretizeze în urma negocierilor următoare, ceea ce i-a făcut pe analiști să considere mai degrabă simbolice decât tangibile rezultatele sumitului din Singapore.
„Este neclar dacă negocierile următoare vor duce la realizarea denuclearizării. Asta seamănă cu o reconfirmare a ceea ce se obținuse prin negocierile de acum 10 ani și nu cu un pas în ainte major”, a spus Anthony Ruggiero, de la Washington’s Foundation for Defense of Democracies, citat de Reuters.
Detaliile lipsă
Documentul nu face nici o referire la sancțiuni și nici la perspectiva unui tratat de pace.
Cele două țări sunt încă, formal în stare de război, confruntarea militară din anii 1950 – 1953 încheindu-se doar cu un armistițiu.
Acordul nu stabilește nici un termen de aplicare, iar calea de atingere a obiectivelor general prevăzute este nedefinită, potrivit Bloomberg.
De asemeni, acordul nu conține expresia „completă, verificabilă și ierversibilă”, care concentra cererile SUA privind denuclearizarea, și nu include nici angajamentul anterior al lui Kim Jong Un de a nu mai continua testele nucleare.
Cel mai semnfificativ progres este cel al înlocuirii schimbului de amenințări și insulte cu cel al promisiunilor de colaborare. Donald Trump a spus că omologul său nord coreean a acceptat invitația sa de a-l vizita la Casa Albă, „la momentul potrivit”.
Acordul este „minimul necesar pentru a considera summitul un succes – fără concesii premature și fără escaladarea tensiunilor”, consideră Mintaro Oba, un fost oficial al Departamentului de stat SUA, specialiyat în problemele nord coreene.
Întâlnirea cu Kim Jong Un i-a oferit lui Donald Trump ocazia de a juca rolul unui şef de stat care realizează acorduri istorice, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congresul american, potrivit Politico.
Totuşi, rezultatele summitului din Singapore sunt departe de succesul vizitei lui Richard Nixon în China din 1972, potrivit observatorilor.
Reacțiile Rusiei și Chinei
Rusia și China au salutat semnarea acordului, dar poziţiile exprimate sunt mai degrabă circumspecte.
Coreea de Nord şi SUA pot ajunge la un consens de bază privind denuclearizarea, potrivit unui diplomat de top citat de Reuters.
„În același timp, este nevoie de un mecanism de pace pentru peninsulă pentru a rezolva preocupările rezonabile de securitate ale Coreei de Nord”, a spus consilierul de stat chinez Wang Yi. Declarația ar putea fi și o aluzie la susținerea de către SUA a Coreei de Sud.
La rândul său, agenția rusă de știri TASS spune că ministrul adjunct de Externe al Rusiei are o evaluare pozitivă a summittului. Totuşi, „diavolul e în detalii”, a mai spus oficialul rus.
„Este prea devreme să considerăm că (acordul) este un punct de cotitură în relaţiile dintre SUA şi Coreea de Nord”, a spus Li Nan, un cercetăror al grupul de lucru Pangoal, cu sediul în Beijing.
Implicații economice
Implicațiile economice ale detensionării relațiillor dintre SUA și Coreea de Nord au importanță în primul rând din perspectiva celor dintre SUA și China.
China asigură supraviețuirea vecinului său nord coreean în ciuda sancțiunilor formale pe care i le-a impus, căci este mai atentă la strategia sa de expansiune globală, care ar putea suferi cel puțin ca imagine în urma unui colaps economic la graniţa sa, potrivit BBC.
Dimpotrivă, China este mai interesată să transforme Coreea de Nord dintr-o economie izolată într-una deschisă. Ar confirma astfel, în imediata sa proximitate, succesul strategiei sale de expansiune golbală. De aceea va fi şi stimulat îmblânzirea amenințărilor nord-coreene.
În fapt SUA, ca şi Uniunea Europeană se află în situaţia de a administra efectele politice ale creşterii puterii economice a Chinei, iar varianta agresivă a disputelor comerciale cu UE, aleasă de Administraţia Trump, pare să fi găsit nepregătită diplomaţia europeană..
„Pentru Trump, există doar G2: SUA și China. Europa trebuie să înțeleagă că era ordinii economice multilaterale s-a terminat”, spunea economistul elvețian Thomas Straubhaar, de la universitatea din Hamburg, în contextul recentei reuniuni G7 din Canada.
SUA se află pe picior de război comercial cu China, ca și cu UE sau Canada, dar în vreme ce retorica prezidențială americană împotriva mașinilor germane nu slăbește, colosul chinez de comunicații ZTE a ajuns la un acord cu Departamentul de Comerț american pentru a-și continua afacerile în SUA.
Pe de altă parte, sunt mult mai departe de vreun rezultat discuțiile privind viitorul relațiilor comerciale transtlantice, după măsurile reciproce de supratarifare a schimburilor comerciale reciproce.
Urmărește-ne pe Google News
