Acoperiții din justiție – controversele continuă

Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, a declarat marţi, citat de agenția Mediafax, că nu CSAT a verificat dacă există ofiţeri acoperiţi printre magistraţi, pentru că nu are „capacităţi proprii“ de a verificare.

Potrivit lui Dan Mihalache, care a făcut declarația la Parlament, unde participa la o dezbatere organizată de PNL, CSAT doar şi-a asumat un răspuns primit de la serviciile secrete.

Declarația șefului Cancelariei Prezidențiale trebuie citită în contextul în care președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gârbovan,  a postat pe Facebook un anunț legat de posibilitatea acționării în judecată a CSAT ”pentru ca aceste hotărâri în baza cărora serviciile secrete sunt implicate în justiție să devina publice”.

Ce scrie judecătoarea Dana Gîrbovan

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, a scris (notă: sublinierile aparțin redacției):

Reacția publică a Președinției României, prin care anunță că s-au făcut verificări in privința acoperiților din justiție, este doar un prim pas spre clarificarea unei probleme care trebuia de ani de zile elucidată. Legea, intrată în vigoare acum mai bine de 10 ani, prevede ca declarațiile anuale pe proprie răspundere ale magistraților, că nu sunt agenți acoperiți, trebuie verificate de către CSAT, lucru care nu s-a făcut pâna acum.

Așteptăm publicarea acestor decizii și a documentelor oficiale pe care se întemeiează, pentru a vedea pe ce perioada de timp au fost făcute verificările și care au fost serviciile secrete vizate de aceste verificări

Reamintesc pe această cale Președinției României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării că nici până azi nu a răspuns solicitarii UNJR de a face publice deciziile CSAT referitoare la relația dintre serviciile secrete ale statului cu justiția, precum și atribuțiile acestor servicii în domeniul combaterii infracționalității, inclusiv în ceea ce privește combaterea corupției și lupta împotriva crimei organizate.

Nu se poate vorbi despre o normalitate democratică n România până când relația servicii secrete – justiție nu e perfect transparentă. Președinția a depășit deja termenul legal de a răspunde solicitării noastre de comunicare a acestor decizii CSAT. Dacă nu vom primi răspuns nici în următoarele zile, vom lua în considerare posibilitatea acționării CSAT în judecată, pentru ca aceste hotărâri în baza cărora serviciile secrete sunt implicate în justiție să devină publice.

Dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă este recunoscut și garantat de Constituție pentru fiecare cetățean al acestei țări. Acest drept nu poate fi efectiv garantat atâta vreme cât există posibilitatea unor influențe sau implicări în actul de justiție ale serviciilor secrete, în baza unor decizii care sunt secrete.

Dan Mihalache, o declarație în apărarea CSAT

„Am sentimentul că cineva e într-o campanie electorală în justiţie prin tema asta (existența ofițerilor acoperiți din Justiţie- n.red.). Există obligaţia legală ca CSAT să verifice aceste lucruri, nu noi am introdus-o, e din 2005 sau 2006. Dacă mă întrebaţi pe mine, e un pic complicat şi nu văd aici foarte bine rolul CSAT. Poate într-o zi această prevedere ar trebui regândită, pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi. CSAT ia acele declaraţii pe proprie răspundere şi le trimită instituţiilor, iar instituţiile răspund. Răspunsul instituţiilor acesta a fost: nu există ofiţeri acoperiţi. Nu există capacităţi proprii ale CSAT de a umbla după ofiţeri acoperiţi. Eu am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul instituţiilor“, a spus şeful Cancelariei Prezidenţiale.

Comunicatul CSAT și scurtă istorie a controversei

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a remis luni un comunicat de presă în care a arătat: „În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii“.

Verificarea magistraţilor de către CSAT s-a făcut în urma solicitărilor Ministerului de Justiţie şi a CSM formulate în 2015.

Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora, mai precizează comunicatul.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în mai, să sesizeze Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor. Reprezentanţi ai CSM au precizat că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

De menționat faptul că Horațius Dumbravă solicitase anterior sesizării formulate de CSM o verificare similară.

Uniunea Națională a Judecătorilor a solicitat în iunie 2015 convocarea CSAT pentru clarificarea implicării SRI în actul de justiție. Solicitarea judecătorilor a fost o reacție la afirmațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă, care a spus într-un interviu că, în baza unei nou ”concept integrat” de combaterea a corupţiei, instanţele de judecată au devenit pentru SRI ”câmp tactic”, unde în prezent Serviciul îşi menţine ”interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

Generalul Dumitru Dumbravă a menţionat, de asemenea, că Serviciul Român de Informaţii culege informaţii despre toţi judecătorii, chiar şi despre cei care nu sunt suspectaţi de vreun act de corupţie, informaţii la care le aplică scheme analitice complexe, folosite în identificarea suspecţilor de terorism, în vederea identificării de ”pattern-uri infracţionale” la judecători.

Afirmaţiile generalului Dumbravă au fost cumva întărite de actualul director al Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, care a afirmat că serviciul urmăreşte procesele ca să nu existe persoane cum au fost în trecut judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român.