În ultimele decenii, statele din Africa au vândut titluri de stat în valoare de miliarde de dolari pentru a finanţa orice, de la dezvoltarea infrastructurii la „flote” de pescuit ton.
Această evoluţie a fost posibilă pe fondul creşterii preţurilor materiei prime, principala lor sursă de export, dar şi datorită apetitului investitorilor pentru obligaţiuni riscante şi cu randamente mari, notează Bloomberg.
Acum, cotaţiile principalelor materii prime stagnează sau sunt în scădere, iar monedele africane s-au prăbuşit în raport cu dolarul, ceea ce face dificil serviciul datoriei publice şi ridică temeri cu privire la o posibilă criză a datoriilor pe cel mai sărac continent din lume.
Ţările africane a concurat cot la cot cu statele bogate, reuşind să atragă investitori datorită randamentelor foarte mari ale obligaţiunilor considerate mult mai riscante decât cele ale statelor dezvoltate. „Există percepţia, în unele cazuri fondată, că anumite state africane s-au împrumutat prea repede. Cursurile slabe de schimb înseamnă că acestea îşi plătesc mai greu datoriile”, spune Giulia Pellegrini, economist JPMorgan Chase & Co pentru zona subsahariană.
Evoluţia datoriilor suverane ale unor state care s-au împrumutat de pe pieţele financiare internaţionale
Nu toate statele africane se confruntă cu această problemă. Nigeria, cea mai mare economie din Africa şi cel mai mare producător de ţiţei de pe continent, are o datorie externă de doar 2% din PIB, datoria totală ridicându-se la circa 10% din PIB. Pentru întreaga regiune, datoria medie este de circa 30% din PIB, faţă de 41%, media statelor emergente, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Cu toate acestea, dintre cele circa 50 de state, 16 au emis eurobonduri, obligaţiuni externe denominate în general în dolari, iar acestea ar putea fi cele mai vulnerabile în faţa unei crize.
Ghana, care exportă aur şi ţiţei, a înregistrat o dublare a datoriei publice în PIB din 2006, aceasta ajungând la 38% din PIB.
Evoluţia datoriilor publice ale statelor africane
Totodată, randamentele obligaţiunilor au atins niveluri foarte ridicate. Zambia are de restituit un împrumut în valoare de un miliard de dolari până în 2014, dobânzile cerute în august fiind de 10%.
Mai mult, monedele locale din Ghana, Zambia şi Mozambic s-au depreciat cu 15% faţă de dolar în acest an pe fondul temerilor cu privire la scăderea preţurilor materiei prime ca urmare a încetinirii creşterii economice din China.
„Datoria raportată la PIB a statelor cu un acces tot mai mare la pieţele internaţionale au crescut în ultimii ani. Povara datoriei poate fi încă administrată, însă continuarea deprecierii valutelor faţă de dolarul american ar putea duce la o majorare rapidă a valorii datoriilor în monedă străină ale acestor state”, se arată într-un raport al Băncii Mondiale din iunie.