Problema defrișărilor ilegale va fi discutată în următoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, după ce protestatari din mai multe orașe au manifestat împotriva despăduririlor abuzive. Pe de altă parte, guvernul a anunțat că a sesizat DNA în legătură cu defrișările ilegale.
Decizia de a introduce subiectul pe agenda CSAT a fost anunțată de președintele Klaus Iohannis, într-o postare pe Facebook, și vine în contextul în are șeful statului a cerut Parlamentului, în luna martie, reexaminarea Codului silvic.
Șeful statului afirmă că protestul de sâmbătă este unul perfect legitim.
”Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a scris Iohannis pe Facebook.
Duminică, guvernul a prezentat un raport al corpului de control al premierului, elaborat în ianuarie, potrivit căruia, în urma verificărilor, ar exista indicii legate de săvârșirea unui număr de 52 de posibile fapte penale, în perioada 2009-2012, Executivul sesizând DNA. Faptele vizează licitații trucate și tăieri ilegale de păduri.
Concret, sesizarea are la bază controale efectuate la direcțiile silvice din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava și vizează modul în care au fost valorificate produsele fondului forestier aflat în administrarea acestora, precum și la Regia Națională a Pădurilor-Romsilva.
CITIȚI AICI Adresa DNA Valorificare Fond Forestier
Peste 1.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la intrarea în Parcul Herăstrău din Piaţa Charles de Gaulle din Capitală, pentru a protesta faţă de tăierile ilegale de păduri, oamenii urmând să plece într-un marş pe traseul Piaţa Victoria – Palatul Cotroceni – Palatul Parlamentului.
Manifestații au avut loc și la Cluj-Napoca, Alba Iulia, Iași și Ploiești, președintelui reproșându-i-se faptul că a respins promulgarea Codul Silvic, participanții scandând lozinci precum ”Uniţi salvăm pădurea”, ”Jos labele de pe pădurile României”, ”Nu corporaţia face legislaţia”.
(Citiți și: Holzindustrie Schweighofer – liderul exportului de cherestea din România – pusă la colț de autorități și societatea civilă”)
Proiectul Codului Silvic, inițiat de parlametnari PSD și susținut de guvern, a generat dispute politice, ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu susținând că există ”suspiciuni” că decizia președintelui de a cere reexaminarea legii este în interesul anumitor companii de exploatare a lemnului.
Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Graţiela Gavrilescu anunţa un control al Ministerului Mediului la compania Holzindustrie Schweighofer, prin care se urmăreşte legalitatea achiziţionării de material lemnos tăiat din păduri de către această societate, care operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti.
Senatul a respins cererea de reexaminare a președintelui și a adoptat Codul Silvic în varianta inițiatorului. Proiectul va intra marți în dezbaterea comisiei de fond de la Camera Deputaților.
Obiecțiile președintelui
La 23 martie, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.
Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că ”unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.
”Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, cu privire la cererea de reexaminare a şefului statului.
În cererea de reexaminare se mai menţionează că Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.
”Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază şeful statului.
De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.
Preşedintele Iohannis apreciază că ”această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.
”Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, se menţionează în cererea de reexaminare.
Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general.
Preşedintele consideră că ”prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafeţe din fondul forestier naţional, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice şi/sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat”.
Un alt articol, I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial, mai arată şeful statului.
”Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă”, se arată în cererea de reexaminare.
Potrivit sesizării preşedintelui, ”introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.
Șeful Romsilva, trimis în judecată în dosarul Retrocedărilor
Adam Crăciunescu, directorul Romsilva, este unul dintre cei care a fost acuzat de DNA de abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional, el fiind trimis în judecată, în ianuarie 2015, în Dosarul Retrocedărilor de Păduri în care este acuzat de corupție Viorel Hrebenciuc, fiul său, Andrei, senatorul Tudor Chiuariu, liderul senatorilor PSD, Ilie Sărbu, fiind și el urmărit penal în aceeași cauză.
Potrivit DNA, pe 17 aprilie 2012, la solicitarea deputatului PSD Ioan Adam, cu sprijinul lui Paltin-Gheorghe Sturdza, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna din care au făcut parte Lorand Ordog şi Gabriel Uţa a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.
Prejudiciul în sarcina Romsilva este, potrivit DNA, de aproape 304 milioane euro, contravaloarea a 43.227 hectare teren forestier.
Adam Crăciunescu a fost numit în funcția de director general al Romsilva în mai 2012, prin hotărâre de guvern, iar Romsilva funcționează sub autoritatea Departamentului de Ape, Păduri și Piscicultura din cadrul Ministerului Mediului.
Urmărește-ne pe Google News
