Guvernele României din următorii ani vor avea o misiunea foarte complicată din pespectiva fiscalității:
Pe de o parte vor trebui să administreze Bugetul de stat pentru revenirea acestuia în deficitul de 3% din PIB și depanarea echilibrelor macro-economice,
pe de altă parte vor trebui să facă acest lucru nu doar fără să bruscheze economia, ci și să lase mediului de afaceri spațiu pentru dezvoltare.
Strategia guvernului anunțată în Planul pe 7 ani a mobilizat, astfel, organizații patronale și din sectoarele mediului de afaceri, care vin cu propunerile și soluțiile care să împace și fiscalitatea reactivă a guvernului, și necesarul de spațiu financiar de dezvoltare pentru companii.
Ediția a 7-a a Raportului ”Priorități pentru România”, realizat de AmCham România atinge și această problemă spionasă:
Vlad Boeriu, membru în Consiliul Director al AmCham și președinte al Comitetului pentru Fiscalitate răspunde, în interviul de mai jos, la câteva întrebări esențiale privind fiscalitatea anilor următori, articulând calculele, soluțiile concrete și propunerile pe care AmCham le face decidenților în politica fiscală a României, în privința:
cotei unice de impozitare, soluțiilor de creștere a gradului de colectare, impozitării muncii, digitalizării instituțiilor responsabile cu alimentarea Bugetului, nivelului contribuțiilor sociale și practicii bugetării multianuale:
CDG:
Teoria economică spune că există anumite taxe neutre asupra mediului de business și altele care pot afecta performanța economică. Din punctul de vedere al companiilor, ce taxe sau impozite sunt ”suportabile”, ar putea fi majorate în contextul consolidării fiscale pe care România va trebui, inevitabil, să o realizeze și care sunt ”liniile roșii” – impozite care ar trebui eliminate sau a căror majorare ar putea crea efecte adverse semnificative asupra companiilor?
Vlad Boeriu:
Comunitatea de afaceri pe care AmCham o reprezintă avertizează de câțiva ani că România va ajunge într-o poziție bugetară tot mai greu de echilibrat fără un control strict al cheltuielilor statului și fără măsuri eficiente de creștere a gradului de colectare a taxelor și impozitelor. De aceea considerăm regretabil faptul că suntem din nou, în situația în care trebuie să evaluăm „răul cel mai mic” în materie de taxe și impozite, în condițiile derapajului bugetar care se estimează că va duce deficitul la cel puțin 7,9% din PIB la finalul acestui an, adică la un nivel record negativ!
AmCham România subliniază prin toate demersurile sale că stabilitatea și predictibilitatea în materie fiscală sunt fundamentale pentru orice strategie de creștere economică durabilă. Modificările frecvente și impredictibile din zona fiscală, adoptate doar pentru a ajusta deficitul bugetar, nu ca parte a unui plan național de dezvoltare erodează încrederea investitorilor, face imposibilă planificarea pe termen lung și, implicit, diminuează atractivitatea României ca destinație pentru investiții. Și, deși cele mai multe modificări sunt adoptate cu scopul de a crește veniturile la bugetul de stat, în final, din cauza impactului negativ asupra activităților economice, rareori își ating scopul.
În aceste condiții, discuțiile repetate din spațiul public legate de posibila renunțare la cota unică și introducerea impozitului progresiv reprezintă o presiune uriașă pentru mediul de afaceri, confruntat deja cu multiple provocări în ultimii ani, de la pandemie la criza energetică, inflație, criza materiilor prime, războiul din Ucraina, care au impus ajustări semnificative în planurile de business.
În viziunea AmCham, bazată pe traiectoria economică a României, cota unică de impozitare este unul dintre pilonii sistemului de impozitare și printre cele mai apreciate avantaje competitive ale țării noastre, chiar dacă, de-a lungul timpului, au intervenit excepții sau cote de impozitare alternative.
Referitor la măsuri fiscale „suportabile”, în contextul consolidării fiscale absolut necesare în actuala situație bugetară, ca soluție de ultimă instanță (după adoptarea unor măsuri concrete care vizează eficientizarea cheltuielilor bugetare și după implementarea tuturor măsurilor de creștere a colectării), AmCham România consideră că revenirea la sistemul de cotă unică așa cum a fost el introdus in 2005, aplicat echitabil și uniform, ar reprezenta un instrument compatibil cu obiectivele de creștere economică.
România are nevoie de investiții ca să continue să se dezvolte și să-și atingă potențialul în regiune și în cadrul UE, dar, pentru a reuși, trebuie să creeze un mediu investițional competitiv si predictibil, mai ales din punct de vedere al costurilor. Cota unică de impozitare oferă această predictibilitate investitorilor și simplifică planificarea pe termen mediu și lung, absolut necesară dezvoltării proiectelor complexe, cu durată de implementare mare, importante atât prin prisma sumelor investite, cât și prin valoarea adăugată ce urmează a fi creată.
În cadrul AmCham am analizat multiple scenarii și, din calculele estimative, a reieșit că în 2025, doar din aplicarea uniformă a sistemului cotei unice de 16%, repet, ca soluție de ultimă instanță în cazul în care reducerea aparatului de stat și a eficientizării cheltuielilor bugetare nu generează rezultatul scontat în sensul scăderii deficitului bugetar, am putea obține o creștere a veniturilor la bugetul de stat de peste 1,6% din PIB.
Pe de altă parte, în cazul majorării cotei de impozitare a veniturilor la 16% (de la 10% în prezent), nu trebuie omis faptul că impozitarea muncii în România este deja printre cele mai mari din UE raportat la costul total suportat de angajator și angajat. Așadar, într-un astfel de scenariu, autoritățile ar trebui să ia în calcul plafonarea contribuțiilor sociale în cazul veniturilor din salarii, la un nivel stabilit de comun acord cu mediul de afaceri, pentru a echilibra povara fiscală totală asupra muncii.
Ca bază de plecare, AmCham propune plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale (CAS și CASS) la maximum 6 salarii minime/lună (72 de salarii minime/an), calculată ca sumă a veniturilor, similar cu plafonarea deja existentă în alte cazuri.
Referitor la „liniile roșii” din politica fiscală, AmCham atrage atenția că anumite taxe și impozite sunt critice pentru competitivitatea economică a României, iar majorarea acestora ar putea avea consecințe negative semnificative pentru mediul de afaceri .
Impozitul pe profit face parte din această categorie. Considerăm că o majorare a acestuia va descuraja reinvestirea profitului , extinderea afacerilor sau dezvoltarea altora noi și va reduce atractivitatea României pentru investiții.
Taxele pe muncă intră, de asemenea, în categoria „liniilor roșii”. O creștere a taxelor pe muncă, dincolo de uniformizarea cotei unice, va afecta direct costurile de operare ale companiilor și va descuraja crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele care necesită forță de muncă intensivă.
O altă „linie roșie” existentă deja este impozitul minim pe cifra de afaceri. Acesta este un impozit profund anti-concurențial, cu efect inflaționist în cascadă, cu impact semnificativ asupra tuturor industriilor, și solicităm eliminarea lui cât mai repede.
CDG:
Politica fiscală este folosită în multe state ca o sursă de competitivitate. Cum ar putea România să își folosească sistemul de impozitare în așa fel încât să atragă investiții, plus valoare, dar să aibă și venituri bugetare suficiente?
Vlad Boeriu:
Pentru a atrage investiții pe termen lung, România trebuie să asigure în primul rând un cadru fiscal stabil și predictibil, benefic atât mediului economic cât și bugetului de stat – investitorii sunt atrași de jurisdicții unde regulile fiscale nu se schimbă frecvent și abrupt. În același timp autoritățile ar putea realiza o prognoză mai exactă a veniturilor în condiții de stabilitate. Fără această garanție, nici cele mai competitive scenarii fiscale nu vor trece testul timpului și nu vor constitui factori decisivi în favoarea noilor investiții în țara noastră.
De asemenea, pentru a asigura venituri suplimentare la bugetul de stat, trebuie depuse toate eforturile pentru reducerea evaziunii fiscale.
Concomitent, autoritățile trebuie sa dezvolte o serie de mecanisme de stimulare a anumitor sectoare, considerate strategice și asumate ca atare de întreaga societate, care, însă, să fie integrate în strategia de dezvoltare economică pe termen lung și să fie însoțite de o analiză temeinică din care să rezulte beneficiile economice și/sau sociale așteptate. Pentru a produce valoare adăugată în economie, aceste mecanisme ar trebui să vizeze domeniile cu potențial ridicat de dezvoltare pe baza tehnologiilor inovatoare, care beneficiază de sprijin și din partea autorităților europene.
România are, în prezent, câteva avantaje competitive în materie de taxe comparativ cu alte țări din Europa – impozitul pe venit de 10%, cota standard de impozit pe profit de 16%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Acestea au potențialul de a spori atractivitatea țării noastre în relație cu investitorii cu impact pozitiv asupra veniturilor la bugetul de stat, dar nu pot suplini lipsa de predictibilitate.
Tot la capitolul avantaje competitive trebuie să menționăm facilitățile fiscale în vigoare, în special cele aferente activităților de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentară la impozitul pe profit și scutirea de impozit pe venit), dar și scutirea de impozit pentru profitul reinvestit.
Din păcate, după mai bine de zece ani de la introducerea in Codul fiscal, mai sunt încă pași de făcut, în direcția de clarificare a cadrului legislativ aferent facilităților de cercetare-dezvoltare, astfel încât acestea să poată fi aplicate în practică la potențial maxim.
Un alt aspect, relevant pentru competitivitatea României, este operaționalizarea unui sistem de soluții fiscale individuale anticipate, care să ofere certitudine contribuabililor că impozitele plătite sunt corecte și nu există un risc inerent de ajustare retroactivă de către autorități.
CDG:
Care apreciați că este impactul soluțiilor digitale implementate de ANAF până acum asupra colectării, dar și asupra fluidizării relației cu contribuabilii? Ce merge mai bine și unde mai e nevoie de schimbări/ optimizare?
Vlad Boeriu:
Digitalizarea sistemului fiscal a reprezentat o prioritate pentru autorități în ultimii ani, pe care AmCham România a sprijinit-o. Acest demers a presupus introducerea unor instrumente și proceduri de raportare conforme cu standardele internaționale ce vizează colectarea de informații, monitorizarea îndeplinirii obligațiilor fiscale și verificarea datelor raportate de contribuabili.
Este vorba de sistemele electronice de raportare e-Factura, e-Transport, SAF-T, casele de marcat electronice e-Sigiliu ș.a.m.d., care ar trebui să contribuie la o colectare mai eficientă a datelor fiscale de la contribuabili și, implicit, să permită autorităților să identifice rapid eventualele cazuri de neconformare. Mediul de afaceri s-a conformat, a făcut investițiile necesare pentru adaptarea sistemelor interne la noile cerințe de raportare, iar acum așteaptă simplificarea procedurilor, prin reducerea numărului de declarații pe care trebuie să le depună la ANAF, scurtarea timpului de așteptare pentru recuperarea sumelor cuvenite de la buget, concomitent cu menținerea unui flux de numerar stabil pentru stat.
Însă, pentru ca beneficiile digitalizării să devină realmente vizibile, este esențială continuarea investițiilor în infrastructura IT a administrației fiscale, pentru a asigura interoperabilitatea bazelor de date dar și instrumentele necesare pentru analizarea rapidă a datelor astfel colectate. Totodată, succesul acestui demers depinde și de dezvoltarea competențelor personalului ANAF, pentru ca autoritățile să valorifice la nivel optim noile capacități analitice, astfel încât inspecțiile fiscale să se deruleze mai rapid, preponderent la distanță, în cazul contribuabililor corecți, iar situațiile de neconformare să fie identificate în timp util și controalele ANAF să fie direcționate în zonele cu risc fiscal ridicat.
Autoritățile au deja la dispoziție volume mari de date, obținute prin intermediul acestor sisteme, care pot fi integrate, analizate și valorificate, însă fără interconectarea bazelor de date, nu se poate obține o mai bună gestionare a obligațiilor fiscale. Și aici trebuie să amintim și raportarea e-TVA, care rămâne o provocare pentru contribuabili atât timp cât datele din sistemele ANAF nu sunt corelate, astfel încât să reflecte situația exactă a contribuabilului. În consecință, până la remedierea acestei situații, respectiv interconectarea bazelor de date pentru a permite pre-completarea decontului de TVA cu exactitate, AmCham recomandă reconsiderarea acestei cerințe.
AmCham pledează pentru reechilibrarea relației dintre contribuabili și ANAF, bazată pe un parteneriat modern, centrat pe dialog continuu, desfășurat preponderent online, care să ofere plătitorilor de taxe îndrumarea de care au nevoie pentru a se conforma la noile cerințe de raportare și, în final, să asigure gestionarea eficientă a documentației și informațiilor care trebuie furnizate ANAF.
CDG: Guvernul a amânat schimbarea sistemului de impozitare a proprietăților. Cum ar trebui acesta construit? Aveți exemple de bune practici din state similare României (cu o populație rurală considerabilă, cu venituri mici și care deține proprietăți cu o valoare redusă de piață)?
Vlad Boeriu:
În momentul de față suntem la începutul procesului de a culege date și a analiza opțiuni viabile, eficiente pentru modificarea sistemului de impozitare a proprietăților. Considerăm totuși că o modificare rapidă, fără a lua în considerare toți factorii implicați (inclusiv aspectele socio-economice ale României, după cum ați menționat: populație rurală semnificativă), poate genera consecințe majore atât economice cât și sociale, nu doar la nivelul companiilor cât și al populației.
Prin urmare, AmCham pledează pentru un dialog continuu cu mediul de afaceri în procesul de construcție a acestui nou sistem care va genera valoarea de piață a proprietăților și susține că autoritățile implicate ar trebui să își rezerve timpul necesar pentru a realiza analize aprofundate și consultări constructive cu toate părțile implicate, astfel încât să reducă la minim impactul social și economic al unei măsuri de o asemenea anvergură.
***
Citat Vlad Boeriu, despre recomandările privind fiscalitatea din “Priorități pentru România”
“ În noua ediție Priorități pentru România, recomandările privind politica fiscală sunt centrale, așa cum sunt și pe agenda AmCham. Indiferent de industria în care activează, operațiunile celor peste 570 de membri AmCham, companii prezente în piața locală, sunt puternic influențate de politica fiscală. Încă din faza de analiză a unei destinații de investiții, orice companie se uită în primul rând la povara fiscală, la transparența și predictibilitatea cadrului fiscal. Din acest considerent este important ca viitorii decidenți să privească disciplina fiscal-bugetară ca o carte de vizită a României în relație cu investitorii prezenți și potențiali.
Recomandările AmCham cu privire la cadrul fiscal se regăsesc atât în seria de priorități care vizează obiectivele naționale, și care, implementate la timp și coerent, vor avea efecte benefice la nivelul întregii economii, cât și în capitolul dedicat. La nivel macro punem accentul pe nevoia de consolidare fiscal-bugetară prin măsuri care să reducă deficitele aflate la niveluri nesustenabile momentan și care reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale macroeconomiei României. în capitolul dedicat politicii fiscale, recomandările noastre vizează: reducerea deficitului bugetar și datoriei publice, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, o cotă unică de impozitare, aplicată echitabil și uniform, creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, optimizarea digitală, implementarea bugetării multianuale și stimularea activităților de cercetare-dezvoltare.
Direcția și ritmul de implementare pentru fiecare dintre aceste măsuri vor influența competitivitatea economiei României și capacitatea țării noastre de a face față transformărilor globale și provocărilor care sunt tot mai complexe. Astfel, dezvoltarea economică și s întregii societăți depinde de aceste măsuri. Din acest motiv, AmCham România va continua să le promoveze atât în această perioadă de bilanț, cât și pe întregul mandat al noului executiv și legislativ.”
(Citește și: ””Priorități pentru România”: AmCham România – viziune și recomandări în 10 domenii, pentru dezvoltarea sustenabilă în următorul mandat 2024 – 2028”)
(Citește și: ”Daniela Nemoianu, Vice-președinte AmCham: ”România va putea utiliza mai multe fonduri europene doar prin prioritizare, debirocratizare și integrarea abordării surselor de finanțare””)
(Citiți și: ”Primul studiu privind impactul abandonului școlar din ultimul deceniu asupra economiei. Componentele socio-economice care duc la pierderea a 5,23% din PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
