Țările UE sunt responsabile pentru o treime (33%) din riscurile de abuz fiscal corporativ identificate la nivel global de indexul realizat de Tax Justice Network, organizație ce militează pentru transparență fiscală. Uniunea figurează cu patru state în top 10 paradisuri fiscale, după ce Irlanda și Luxemburgul au devansat Bahamasul.
Irlanda, țară ce încearcă să-și șteargă imaginea de paradis fiscal, a intrat pentru prima oară în acest top al statelor ce afectează rezultatele fiscale ale țărilor de origine a companiilor.
Progresele privind redevențele și taxele pentru servicii sunt afectate de lacunele majore expuse în directiva UE pentru combaterea evaziunii fiscale, mai precizează raportul Tax Justice Network.
UE, care include trei sferturi din statele OECD, s-a opus mult timp creării unui forum fiscal global incluziv sub auspiciile ONU, însă, în august 2024, Bruxellesul și-a retras opoziția față de negocierea unei convenții fiscale a ONU.
Dacă blocul va deveni un susținător mai activ va fi mai clar în curând, pe măsură ce țările se pregătesc să voteze cu privire la următoarea etapă a procesului ONU în următoarele două luni.
Deși multe țări din UE sunt semnificativ expuse la abuzuri fiscale corporative, UE include, de asemenea, unele dintre cele mai dăunătoare paradisuri fiscale pentru corporații, mai notează autorii raportului, în concluziile privind Europa.
(Citește și: Desemnarea lui Wopke Hoekstra în funcția de comisar pentru probleme fiscale, contestată – numele său, în Paradise Papers)
Marea Britanie și UE, la egalitate în top 10 – câte 4 paradisuri
În clasamentul de anul acesta trei paradisuri fiscale britanice – Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman și Bermuda – își păstrează primele trei poziții în clasament.
Top 10 al paradisurilor fiscale pentru corporații
- Insulele Virgine Britanice
- Insulele Cayman
- Bermuda
- Elveția
- Singapore
- Hong Kong
- Olanda
- Jersey
- Irlanda
- Luxemburg.
Indicele paradisurilor fiscale pentru corporații clasifică țările în funcție de gradul de complicitate cu care ajută corporațiile multinaționale să nu plătească impozitul pe profit în alte țări. Acest lucru se realizează prin evaluarea marjei de manevră pe care o oferă legile și reglementările unei țări în ceea ce privește abuzul fiscal al societăților și prin monitorizarea volumului de activitate financiară desfășurată de societățile multinaționale care intră și iese din țară.
Această abordare bifactorială de evaluare atât a legislației, cât și a activității, permite indicelui să clasifice țările în funcție de riscurile relative pe care legislația lor le prezintă pentru alții în practică și nu doar în teorie, spre deosebire de majoritatea „listelor negre” referitoare la paradisurile fiscale.
Tax Justice Network, o organizație neguvernamentală înregistrată la Londra, realizează clasamentul pe baza unui raport care ia în considerare cont de volumul de activitate financiară în diferitele țări din jurul lumii, inclusiv fluxurile monetare, precum și transparența legislativă și stimulentele fiscale oferite corporațiilor.
Deteriorare a situației în Polonia
Normele laxe privind redevențele și taxele pentru servicii s-au dovedit a fi cel mai important punct de departajare între țările care și-au îmbunătățit ori înrăutățit poziția în clasamentul actualizat.
Statele care și-au îmbunătățit situația și, prin urmare, au coborât în clasament, au avut tendința de a-și consolida legislația pentru a se proteja împotriva companiilor multinaționale care umflă și supraîncarcă plățile pentru redevențe și onorarii pentru servicii pentru a-și reduce în mod artificial profiturile și, prin urmare, pentru a plăti impozite mai mici decât ar trebui.
Exploatarea plăților de redevențe pentru a plăti impozite insuficiente a fost o componentă-cheie a celebrei scheme de abuz fiscal „Double Irish, Dutch Sandwich”, utilizată în trecut de unele dintre cele mai mari corporații multinaționale – inclusiv Google, Facebook, Coca-Cola și Pfizer – pentru a plăti impozite de miliarde.
Schema presupune trimiterea profiturilor mai întâi prin intermediul unei societăți irlandeze, apoi către o societate olandeză și, în cele din urmă, către o a doua societate irlandeză cu sediul într-un paradis fiscal.
Belgia, Danemarca, Italia și Portugalia au înregistrat unele dintre cele mai mari îmbunătățiri în ceea ce privește normele privind redevențele și comisioanele pentru servicii.
În schimb, țările care au urcat în clasament au avut tendința de a-și slăbi legislația împotriva acestei tehnici specifice de abuz fiscal al întreprinderilor. Unele dintre cele mai grave deteriorări au fost observate în Brazilia, Polonia și Mexic, arată documentul.
Guvernul irlandez contestă faptul că țara ar fi un paradis fiscal
Raportul a fost publicat la scurt timp după ce Irlanda a încasat 13 miliarde de euro de la Apple, sub formă de impozite restante, scrie Reuters.
Guvernul irlandez, care a fost reticent să revendice suma, a fost obligat de justiția europeană să facă acest lucru , prin decizia ce a stabilit că Dublinul a oferit gigantului tech din SUA „avantaje fiscale nejustificate”.
Un purtător de cuvânt al ministerului irlandez al Finanțelor a declarat marți, ca răspuns la Indexul Tax Justice Network, că Irlanda nu este un paradis fiscal și intenționează să adopte măsuri „agresive” pentru combaterea așa-ziselor „optimizări” fiscale practicate de marile companii.
„Irlanda joacă jocul mondial al impozitelor într-o manieră foarte sofisticată. Ea vine cu un joc nou de fiecare dată când este supusă presiunilor. Irlanda râde cu gura până la urechi”, a declarat, însă, Nessa Ni Chasaide, cercetătoare de la Universitatea Maynooth din Dublin.
Impozitele încasate de Irlanda de la corporații au cunoscut o creștere uriașă în ultimul deceniu, de la 4,4 miliarde de euro în 2015 la 29,5 miliarde anul acesta, fără a include suma ce urmează să fie recuperată retroactiv de la Apple.
****
Urmărește-ne pe Google News
