Berlinul a aprobat miercuri reforma pensiilor, bazată pe acordarea de stimulente persoanelor care aleg să rămână pe piața muncii și după îndeplinirea criteriilor de pensionare. În Germania, vârsta legală de pensionare este de 65,8 ani și va ajunge, eșalonat până în 2031, la 67 de ani. O eventuală nouă ridicare a vârstei ar fi respinsă și de partide, și de către populație.
Inițiativa face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri destinat să impulsioneze creşterea celei mai mari economii din zona euro, scrie Reuters.
O nouă majorare a vârstei de pensionare este un subiect extrem de controversat în rândul partidelor care formează coaliţia aflată la putere în Germania, aşa că singura opţiune era aceea ca rămânerea în câmpul muncii să fie o alegere, prin oferirea de stimulente oamenilor, astfel încât aceştia să muncească o perioadă mai lungă de timp, dacă se simt sănătoşi şi capabili.
Conform reformei aprobate miercuri, oricine îşi amână data la care iese la pensie şi este angajat pentru o perioadă de cel puţin 12 luni va primi o plată unică echivalentă cu pensiile pierdute.
De asemenea, contribuţiile angajatorului la asigurările de pensii şi şomaj vor fi plătite direct angajaţilor care decid să rămână în câmpul muncii, pe lângă salariile lor. Asta ar corespunde cu o majorare a salariului brut de aproape 10,6%.
Măsura vine într-un moment în care guvernele din întreaga Europă încearcă să rezolve problema crizei de forță de muncă şi să reducă presiunile asupra sistemelor de pensii, pe fondul îmbătrânirii populaţiei.
Conform unui raport al Ministerului german de Interne, în 2030, populaţia activă din din această țară ar urma să scadă cu 6,3 milioane de persoane, comparativ cu situaţia din 2010. Asta va duce la diminuarea PIB-ului per capita, pentru că vor fi mai puţini muncitori pentru fiecare pensionar.
Vârsta de pensionare, facilităţile pentru copii şi politicile din domeniul emigraţiei sunt toate decizii politice ce ar putea influenţa măsura în care scăderea ratei natalităţii afectează economia, a declarat Holger Schmieding, economist şef la banca Berenberg.
Potrivit analistului Enzo Weber, expert în domeniul pieței muncii, dacă gradul de participare pe piaţa muncii a persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani ar creşte până la nivelul celor care sunt cu cinci ani mai tineri, Germania ar avea 2,5 milioane de muncitori în plus. „În mod clar, este vorba de un potenţial mare”, a spus Weber.
Toate statele cu probleme demografice se pregătesc să facă față viitoarele presiuni
Se estimează că aproape jumătate dintre țările dezvoltate își vor mări vârsta oficială de pensionare în viitor, ceea ce va duce la o vârstă medie de pensionare de 66 de ani în cadrul OECD.
Subiectul este însă unul controversat, ce divizează clasa politică și poate avea un cost politic ridicat pentru guverne, după cum arată exemplul francez, scrie Reuters.
Franța
Atât partidele de stânga, cât și cele de extremă dreapta intenționează să anuleze reforma pensiilor din 2023, ce ridică treptat, de la 62 la 64 de ani, vârsta la care un lucrător poate solicita o pensie completă.
Guvernul președintelui Emmanuel Macron a adoptat această reformă după luni de proteste masive de stradă, utilizând puterile constituționale pentru a evita un vot în parlament, unde ar fi eșuat, cel mai probabil.
Spania
Spania crește treptat vârsta legală de pensionare, care ar trebui să fie de 67 de ani până în 2027, cu excepții pentru carierele profesionale lungi, de peste 38 de ani și 6 luni.
Dar cum această reformă adoptată în 2011 nu este suficientă pentru a anula deficitul din statul UE cu cea mai mare speranță de viață, guvernul a optat pentru prelungirea pensionării pe bază de voluntariat, prin stimulente financiare.
Ministerele muncii din Germania și Spania colaborează îndeaproape încă de anul trecut, când a avut loc la Madrid o întâlnire în cadrul căreia Germania s-a arătat interesată de aceste măsuri, care au fost luate pentru prima dată în Spania, a declarat pentru Reuters o sursă din cadrul Ministerului spaniol al Securității Sociale.
Pentru fiecare an de amânare a pensionării, valoarea pensiei va crește cu 4%. Din al doilea an de întârziere, suma crește într-un ritm mai rapid.
Țările de Jos
În Țările de Jos, unde vârsta standard de pensionare este de 67 de ani, în urma creșterii treptate de la 65 de ani în 2012, sistemul de pensii a avut probleme până când țara a votat o revizuire majoră a sistemului în 2023.
Dobânzile au fost prea mici pentru a compensa inflația și, astfel, riscul de reducere a acestor beneficii a impus schimbarea sistemului.
Riscul de reducere a prestațiilor a fost atât de mare, încât a determinat schimbări importante în domeniu.
În mod tradițional, lucrătorii și angajatorii olandezi contribuie la fonduri de pensii private ce promit un anumit nivel al pensiei – un exemplu din ce în ce mai rar al sistemului de pensie garantată.
Anul trecut, parlamentul a convenit reformarea industriei pensiilor private (în valoare de 1,45 trilioane de euro), cea mai mare din Europa, prin care fondurile obligate să renunțe la promisiunea de beneficii garantate, prin trecere la un sistem de „contribuții definite”, până în 2028.
Italia
Italia cheltuiește mai mult decât orice altă țară europeană pentru pensii, cu excepția Greciei, iar trezoreria se așteaptă ca totalul să depășească 17% din PIB în 2040.
O reformă nepopulară adoptată în plină criză financiară la sfârșitul anului 2011 a crescut treptat vârsta legală de pensionare la 67 de ani.Cu toate acestea, un regim temporar în vigoare până la sfârșitul anului 2024 permite persoanelor să se pensioneze dacă au cel puțin 63 de ani și au lucrat timp de 41 de ani, cu o sumă totală de 104.
Guvernul Meloni trebuie să decidă dacă să prelungească acest regim pentru anul viitor.
Se discută diferite măsuri, dar nu se întrevede o soluție permanentă pentru a atenua dificultățile sistemului de pensii.
****
Urmărește-ne pe Google News
