marți

23 aprilie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

5 martie, 2024

Populația rezidentă a României a scăzut între ultimele recensăminte – din 2011 și 2022 – cu peste un milion de persoane, dar mai grav este că minusul provine aproape integral din categoria tinerilor, adică a celor cu vârste între 15 și 34 de ani.

Pe celelalte două mari categorii de vârstă, dinamica a fost nesemnificativă – între 2011 și 2022, populația cu vârste între 0 și 14 ani s-a restrâns cu 108. 500 de persoane, iar cea de cel puțin 35 de ani a urcat cu aproape 76.000.

Trendurile s-au păstrat în 2023 – numărul tinerilor de reduce în ritm mai alert decât cel al copiilor, iar partea de sus a piramidei (în care intră cei peste 35 de ani) se extinde tot mai accelerat – și proiecțiile demografice arată că dinamica celor trei mari segmente de vârstă va continua pe aceeași schemă, până în momentul critic când piramida se va inversa.


În pofida fenomenului la care asistăm de câteva decenii, guvernanții nu au intervenit niciodată cu politici susținute de programe coerente și eficiente care să oprească bomba demografică la a cărei explozie în slow motion asistăm deja.

Impactul ei este previzibil și descris de mulți ani de către demografi și analiști economici:

pe piața muncii au intrat generații tot mai reduse, în rândul cărora s-au înregistrat procente record de abandon școlar.
Aceste fenomene se translatează în contribuții la pensii și sănătate în coborâre, din care vor trebui susținute pensiile și cheltuielile cu sănătatea ale unei populații de pensionari record în România.

Situația tinerilor, în analiza Consiliului Economic și Social – CES

Ponderea tinerilor în populația rezidentă generală a coborât, astfel, de la 27,37% în 2011, la 23,61% în 2022, în principal din cauza scăderii natalității din anii ’90 și începutul anilor 2000, dar și a migrației. În deceniul dintre cele ultimele două recensăminte, peste 100.000 de tineri s-au stabilit în străinătate definitiv.

Șanse mai mari de a avea studii superioare, dar procent uriaș al celor care părăsesc școala prea devreme


Conform unui studiu al Consiliului Economic și Social (CES), șansele educaționale ale tinerilor de acum sunt net superioare celor ale generațiilor anterioare.

Astfel:

  • Proporția tinerilor adulți din grupa de vârstă 20-24 de ani care au absolvit liceul sau școala profesională este cu aproape 10 puncte procentuale mai mare decât în grupa de vârstă activă.

  • Tinerii cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au de două ori mai multe șanse de a avea studii superioare absolvite decât generația activă. În 2019, proporția populației în vârstă de 30-34 de ani care a absolvit studiile superioare a fost de 25,8%.

Abandonul, șomajul și sărăcia – rate mult peste cele ale generațiilor anterioare. Și recorduri în UE

  • Cohorta ce a susținut anul trecut examenul de Evaluare Națională a pierdut în ciclul primar și gimnazial 10,4% din elevi, cu o rată de abandon de 7,4%. Acești tineri vor avea șanse reduse de trece de venituri mult superioare salariului minim pe economie.

  • Rata șomajului tinerilor de până la 25 de ani a sărit din nou de 22%, în ianuarie anula cesta, după ce anul trecut coborâse la 21,3%. Rata șomajul populației de vârstă activă a fost de 5,7%.

  • Rata tinerilor care în 2022 nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, a fost de 19,8% în România, cea mai ridicată din UE.

  • Deși rata sărăciei pentru copiii și tinerii sub 18 ani a scăzut semnificativ în ultimii ani, această categorie rămâne grupul cel mai afectat de sărăcie, cu mult peste cea procentul adulților. România avea în 2022 cel mai mare procent din UE al tinerilor aflați în risc de sărăcie şi excluziune socială (37,9%).

Strategii ”de formă” – nerealiste și nefinanțate

Aceste performanțe negative nu au fost niciodată abordate coerent, iar analiza CES demonstrează că toate strategiile în domeniu au fost nerealiste și elaborate de formă.

Începând cu 2014, în România au fost elaborate două Planuri de Implementare pentru „Garanția pentru
tineret” (PIGT), un document cu targeturi anormale, după cum arată CES, într-unul dintre multele exemple existente:

„În total, peste 2 milioane de tineri erau avuți în vedere cu măsuri specifice de PIGT 2017-2020, în
condițiile în care numărul total de tineri între 15 și 24 de ani rezidenți în România la 1 ianuarie 2017, era de 2.122.771, conform datelor INS.
La 1 ianuarie 2020, când s-a realizat revizuirea POCU, numărul total de tineri între 15 și 24, rezidenți, de ani era 2.028.782, iar numărul de tineri între 15 și 29 de ani era 3.083.637.
Faptul că ținta prevăzută este nerealistă se observă și din comparația țintei fixată în România, la peste 2 milioane de tineri cu realizările de la nivel UE din perioada 2014-2019: 2,4 milioane de tineri sprijiniți direct și 3,5 milioane de tineri sprijiniți direct și indirect.”

Fonduri insuficiente

Banii alocați combaterii situației tinerilor au fost insuficienți din start și reduși adesea pe măsura derulării unor programe. Așa cum s-a întâmplat în 2020 cu fondurile destinate reîntoarcerii în educație a tinerilor NEETs, arată CES.

Fondurile, europene, cheltuite ineficient

  • Proiectele finalizate până în 2022, cu banii atribuiți pentru exercițiul financiar 2014 – 2020, au sprijinit sau sprijină cu formare profesională și alte măsuri de ocupare un număr de doar 23.829 de tineri, reprezentând sub 1% din cei 2,4 milioane de tineri sprijiniți la nivel european conform raportării CE, menționează studiul CES, referindu-se la datele existente la finalul 2022.

  • Din totalul de 2.672 milioane lei aprobate ca finanțare din fonduri UE până la 31 octombrie 2022, pentru capitolele din POCU destinate tinerilor, au fost plătite către beneficiari 755 milioane, ceea ce înseamnă o rată de absorbție de 28,25% din totalul contractat.

****

(Citiți și: ””Generația decrețeilor” – prima care va suporta consecințele negative ale noii Legi a Pensiilor și majorările din 2024”)

***

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. De ce îmi tot puneți etichete? Credeți că discriminarea pozitivă nu este tot discriminate? Da sunt născut în periada în care comuniștii au interzis avortul, ei pentru asta trebuie să mă numiți decrețel? Oare cei năcuți atunci nu contribuie la fondul de pensii?
    Oare nu găsiți că tot numindu-mă decrețel o să mă revolt. Stiu că o faceți toți dar a devenit peorativ, de parcă ar fi o vină a unie generații.

    1. Stimate domnule Dan, eticheta nu e o etichetă și nu e în niciun caz periorativă. Și eu sunt ”decrețel”, folosim termenul pentru a desemna într-un singur cuvânt caracteristica unei generatii.
      Iar cei născuti atunci nu doar că au contribuit si contribuie la fondul de pensii, ci chiar sunt cei care au dus greul tranziției de la cominism și economia etatistă, la România de azi, mul deasupra celei în care am copilărit si ne-am dus adolescența. Dar asta nu rezolvă problema – mare – a contribuțiilor la pensii atunci când generația noastră va împlini 65 de ani.

  2. Pai situatia este logica pana la urma. In ultimii 30 de ani s-au intamplat multe care au dus la aceasta situatie. In primul rand starea educatiei – cu „intelectuali” pe band rulanta de la universitati de doi lei. Invatamanul tehnic distrus. Clasa mijlocie si cea superioara si-au incurajat puternic copiii sa fac facultati in strainatate si mai ales sa ramana. Dezvoltarea economica inceata in care necalificatii au plecat de la 2500 de lei in RO la 2500 de EURO. Iar eu cred ca situatia chiar va degenera, iar cand generatial 1965 – 1970 vor ajunge la pensie va fi jale…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. De ce îmi tot puneți etichete? Credeți că discriminarea pozitivă nu este tot discriminate? Da sunt născut în periada în care comuniștii au interzis avortul, ei pentru asta trebuie să mă numiți decrețel? Oare cei năcuți atunci nu contribuie la fondul de pensii?
    Oare nu găsiți că tot numindu-mă decrețel o să mă revolt. Stiu că o faceți toți dar a devenit peorativ, de parcă ar fi o vină a unie generații.

    1. Stimate domnule Dan, eticheta nu e o etichetă și nu e în niciun caz periorativă. Și eu sunt ”decrețel”, folosim termenul pentru a desemna într-un singur cuvânt caracteristica unei generatii.
      Iar cei născuti atunci nu doar că au contribuit si contribuie la fondul de pensii, ci chiar sunt cei care au dus greul tranziției de la cominism și economia etatistă, la România de azi, mul deasupra celei în care am copilărit si ne-am dus adolescența. Dar asta nu rezolvă problema – mare – a contribuțiilor la pensii atunci când generația noastră va împlini 65 de ani.

  2. Pai situatia este logica pana la urma. In ultimii 30 de ani s-au intamplat multe care au dus la aceasta situatie. In primul rand starea educatiei – cu „intelectuali” pe band rulanta de la universitati de doi lei. Invatamanul tehnic distrus. Clasa mijlocie si cea superioara si-au incurajat puternic copiii sa fac facultati in strainatate si mai ales sa ramana. Dezvoltarea economica inceata in care necalificatii au plecat de la 2500 de lei in RO la 2500 de EURO. Iar eu cred ca situatia chiar va degenera, iar cand generatial 1965 – 1970 vor ajunge la pensie va fi jale…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: