Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în Raportul său anual, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a făcut Bugetul 2024.
Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (din luna septembrie), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.
De asemenea Raportul Consiliului Fiscal abordează și problema creșterii economice pe anul 2024 – plecând de la creșterea mult sub așteptări din S1 (de doar 0,7%):
”Ultimele informații arată că, pentru anul 2024, prognoza de creștere economică a Guvernului, de 3,4%, în
proiectul de buget inițial, menținută atât în prognoza de iarnă a CNSP (publicată pe 12 februarie a.c.),
cât și în prognoza de primăvară (publicată pe 30 aprilie a.c.), ar putea fi marcată de un optimism
moderat și ar putea suferi revizuiri mai degrabă descendente în contextul noilor date de PIB publicate și
al incertitudinii foarte ridicate (a evoluțiilor economice interne și externe)” – scrie în Raport.
Consiliul Fiscal a făcut un inventar al măsurilor cu efect negativ asupra execuției bugetare, adoptate în prima jumătate a anului:
- Creșterea în martie a salariilor de bază a personalului din sănătate, aparatul propriu al MS și din domeniul asistenței sociale au fost majorate cu 20% – Impact bugetar de 1,5 mld lei.
- Majorarea tot în martie a salariilor cu 30% pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate, plus alte avantaje – impact bugetar 1,2 mld lei.
- În mai creștere salarială de 10% în mai multe sectoare publice, impact bugetar 1,1 mld lei.
- OUG 31/2023 adoptată în martie – relaxarea unor măsuri referitoare la cheltuielile publice, incluse în Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscalbugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu un impact bugetar negativ de circa 0,4 mld. lei.
- Un alt factor care a amplificat presiunile asupra execuției din anul 2024 a fost determinat de arieratele bugetare de circa 9 mld. lei, create prin amânarea unor plăți la finalul lui 2023, pentru anul 2024.
- În luna mai, Guvernul a adoptat OUG nr. 46/2024, prin care, ca și în 2023, a fost creat un cadru prin care fondul de rezervă bugetară poate fi utilizat pentru echilibrarea bugetelor locale și centrale, fără a mai fi necesară adoptarea unor acte de rectificare a bugetului anual. „În aceste condiții, rămâne de actualitate avertismentul Cosiliului Fiscal privind faptul că utilizarea fondului de rezervă pentru înlocuirea rectificărilor bugetare implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”, se spune în raportul anual al CF.
Deficitele gemene
În privința prognozelor deficitului extern (contul curent al balanței de plăți) și celui bugetar, ultima prognoză a Comisiei Europene anticipează traiectorii divergente pentru acestea, contul curent al balanței de plăți urmând a se majora (de la 6,7% din PIB în 2023) la un deficit de 7,0% din PIB în 2024, reducându-se, apoi, la 6,6% în 2025, iar deficitul sectorului public este anticipat a crește (de la un deficit de 6,6% din PIB în 2023) la 6,9% și, respectiv, 7,0% în 2024 și 2025.
Se observă că dacă deficitul extern se ajustează ușor în anul 2025, cel bugetar este proiectat a se lărgi în continuare, pe tot orizontul de prognoză. Totuși, nivelul amândurora rămâne apropiat (între 6,6% și 7,0% din PIB), iar mersul în tandem la acest palier relativ înalt justifică denumirea din teoria economică de „deficite gemene”.
Datoria publică crește accelerat
Majorarea deficitului bugetar, din prima parte a anului 2024, se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de LRFB.
În această situaţie, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare (LRFB), Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Planul bugetar-structural pe care Guvernul îl va trimite la Bruxelles în septembrie 2024 şi care este necesar în principal din nevoia de consolidare fiscal-bugetară ar include în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice.
„Însă pare puțin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituțiile europene”, se arată în Raportul Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal este un organism creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în domeniul politicii fiscale. Membrii lui oferă opinii independente despre cât este de sustenabilă e politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.
Consiliul Fiscal e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani. Președintele Consiliului Fiscal este prof. Daniel Dăianu.
***
Urmărește-ne pe Google News
