Comisia coboară din pod procedura de deficit excesiv: Franța intră pe listă alături de alte 6 state, se reactivează dosarul României

Comisia Europeană a propus miercuri luarea de măsuri disciplinare împotriva Franței și a altor șase țări din UE care au acumulat deficite bugetare excesive începând din pandemie. Deciziile oficiale, scrie Reuters, vor fi anunțate abia în noiembrie.

Opt state UE, inclusiv România, în procedură de deficit excesiv din noiembrie

Aceste decizii vizează Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia.
România se află deja în procedură de deficit excesiv dinainte de pandemie, măsura a fost suspendată în 2020, dar va fi reactivată în noiembrie.

(Citește și: ”Bruegel: Pentru a debloca reforma regulilor fiscale, UE ar trebui să reimpună procedura de deficit excesiv”)

Potrivit Eurostat, 11 țări UE, inclusiv Franța, au avut un deficit bugetar peste limita maximă stabilită de UE la 3% din PIB în 2023. Austria și Spania, cu deficite în jur de 3% din PIB, și Estonia și Cehia – fiecare cu deficite de puțin peste 3% din PIB, sunt exceptate de Comisie de la procedura de deficit excesiv.

Perspectivele României

Deficitul bugetar al României în 2023 a fost de 6,6% din PIB (ESA), în creștere cu 0,3% față de anul precedent, conform datelor Eurostat. Ținta de deficit pentru 2024 este de 5% din PIB, dar nimeni cu crede asta.

Comisia Europeană se aşteaptă ca deficitul bugetar al României să urce până la 6,9% din PIB în 2024, impulsionat printre altele şi de costul reformei pensiilor, şi să continue să crească şi în 2025, până la 7% din PIB, ceea ce ar însemna cel mai mare deficit bugetar al unei ţări membre UE pentru ambii ani.

România va trebui să prezinte Comisiei Europene un ”plan credibil de consolidare fiscală” pe termen mediu, pentru a putea beneficia în continuare de fondurile europene – în valoare de mai multe miliarde de euro- alocate.

Analiștii se așteaptă ca România să propună reducerea deficiului în principal prin măsuri ”de ajustare” fiscală, nu neapărat prin diminuarea cheltuielilor.

La începutul anului, ministrul de Finanțe anticipa că România va avea nevoie de 7 ani pentru a reveni în plafonul de 3% din PIB.

(Citește și: ”Marcel Boloș: România va avea nevoie de şapte ani pentru a reduce deficitul până la 3% din PIB”)

Cum se vor reduce cheltuielile statelor

Măsurile disciplinare, cunoscute sub denumirea de ”procedură de deficit excesiv”, vor fi primele astfel de măsuri adoptate după o pauză de patru ani, de când Uniunea Europeană și-a suspendat, în 2020, regulile fiscale. Procedură de deficit excesiv este concepută pentru a reduce cheltuielile în țările care au deficit peste pragul de 3% din PIB.

În decembrie 2023, UE și-a revizuit politicile fiscale, ale căror reguli au fost suspendate după pandemie. Noul sistem relaxează ritmul de reducere a deficitului și datoriei externe. Statele aflate în procedură de deficit excesiv vor fi obligate să reducă cu 0,5% din PIB pe an deficitul. Perioada standard în care trebuie redus deficitul este de 4 ani, dar în cazul statelor cu deficit mare această perioadă se poate prelungi până la 7 ani.

(Citește și: ”Să se pregătească și România: Ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor – a apărut draftul de reformă a regulilor fiscale în UE”)

Problema cea mare pentru state este aceea că Bruxelles, mai exact Comisia Europeană, a primit puterea de a aviza bugetele statelor cu deficit, urmând să facă recomandări pentru reducerea cheltuielilor.

Comisia nu poate impune țărilor propria filosofie fiscală, dar are la îndemână un instrument puternic: poate reține sumele alocate dacă statul membru supravegheat nu respectă linia de reducere a deficitului.

(Citește și: ”Reforma regulilor fiscale UE și o idee: fondurile europene să fie condiționate de politici fiscale durabile”)

Franța nu mai e atât de specială ca să fie iertată

Franța depășește de ani plafonul maxim de deficit, dar până acum niciun președinte de Comisie nu a luat măsuri împotriva Paris. Franța a avut un deficit bugetar de 5,5% din PIB în 2023, care se așteaptă să se reducă ușor, până la 5,3%, în acest an.

În următoarele luni vor avea loc discuții între Paris și Comisie cu privire la cât de repede se vor reduce deficitul și datoria Franței. În condițiile în care partidul de extremă dreapta Reassemblement National, a lui Marine Le Pen, conduce în sondaje la alegerile anticipate din Franța, programate pentru 30 iunie-7 iulie, Comisia va negocia probabil cu un guvern puternic euro-sceptic de la Paris.

Partidul lui Le Pen dorește să scadă vârsta de pensionare și prețurile la energie și să crească cheltuielile publice și susține o abordare protecționistă de politică economică. Piețele sunt deja îngrijorate de finanțele publice ale țării.

***