Marcel Boloș: România va avea nevoie de şapte ani pentru a reduce deficitul până la 3% din PIB

România ar putea avea nevoie de şapte ani pentru a reduce deficitul bugetar până la ţinta prevăzută în regulile Uniunii Europene, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pentru Bloomberg. El a mai arătat că guvernul se confruntă cu rezistenţa opiniei publice când e vorba de reduceri de cheltuileli în an electoral.

Noile reguli fiscale, o ”provocare foarte dificilă”

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a apreciat că un regim de reduceri bugetare anuale echivalente cu 0,5% din PIB, conform noilor reguli fiscale ale UE, reprezintă o provocare „foarte dificilă”.

Cel mai probabil România va avea nevoie de cei şapte ani prevăzuţi de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB prognozat pentru acest an, un ritm mai lent decât se preconiza iniţial.

„Pur şi simplu nu ştiu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în ţara noastră”, a spus Marcel Boloş într-un interviu pentru Bloomberg.

Guvernul Ciolacu a aprobat două majorări de pensii pentru acest an, precum şi salarii mai mari pentru profesori şi este posibil să se confrunte cu presiuni vizând majorarea salariilor şi din partea personalului de sănătate şi poliţie, ceea ce ar însemna noi cheltuieli, arată Bloomberg.

Chiar şi acest orizont bugetar de şapte ani depinde dacă agenţiile de rating vor considera cheltuielile electorale drept sustenabile şi vor amâna posibile retrogradări. Deşi UE a introdus o anumită flexibilitate când vine vorba de regulile fiscale, agenţiile de rating ar putea să nu fie la fel de indulgente dacă planurile de cheltuieli vor fi anunţate fără o imagine clară cu privire la venituri, a subliniat Boloş.

”Agențiile de rating ne-au avertizat”

România, care este vizată de o procedură de deficit excesiv încă înainte de pandemie, are cel mai mic rating din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiţii – n.r.) cu perspectivă stabilă din partea tuturor celor trei mai agenţii de rating.

„Am vorbit cu agenţiile de rating care ne-au avertizat cu privire la majorările de cheltuieli publice în contextul mai larg al unui an electoral. Le-am îndemnat să ia în calcul punctele tari ale României în comparaţie cu ţările care beneficiază de un rating similar, precum nivelul ridicat al investiţiilor şi datoria publică scăzută”, a precizat ministrul Finanţelor.

„România rămâne un emitent foarte atractiv pentru investitori, deși, din păcate pentru noi, la costuri destul de mari”

Un alt element care încă lucrează în favoarea României este accesul la finanțare, care nu a fost o problemă majoră, în ciuda faptului că țara plătește costuri mai mari pentru a se împrumuta decât majoritatea vecinilor săi din regiune.

România și-a îndeplinit aproape toate planurile de emitere de obligațiuni, strângând aproximativ 8,3 miliarde de dolari de pe piață. O parte din această sumă include primele obligațiuni verzi, emise săptămâna trecută. Veniturile de aproximativ 2 miliarde de euro vor fi folosite pentru a finanța proiecte ecologice, cum ar fi noile linii de tren și metrou.

Probabil că vor urma vânzări de obligațiuni verzi și pe piața internă, a spus Bolos. „România rămâne un emitent foarte atractiv pentru investitori, deși, din păcate pentru noi, la costuri destul de mari”, a spus Bolos.

”Aderarea la zona euro rămâne doar un obiectiv pe termen lung”

Pentru a ajuta la finanțarea deficitului, guvernul va continua să aplice o politică de distribuire a dividendelor de 90% la majoritatea companiilor de stat, a spus Marcel Boloș. Guvernul ar putea să acorde unele derogări de la acest sistem firmelor care au planuri strategice de investiții, dar cu un control mai ridicat asupra modului în care banii sunt utilizați, a spus ministrul de Finanțe.

România nu a reușit să țină deficitul sub control anul trecut, deficitul ajungând la 5,7% din PIB după o țintă inițială de 4,4% – în ciuda faptului că guvernul a aprobat mai multe pachete cu reduceri de cheltuieli.

Cu doar 27% din PIB, veniturile fiscale ale României sunt una dintre cele mai mici din UE.

România a obţinut o mai mare flexibilitate fiscală din partea UE, din cauza nevoilor de majorare a cheltuielilor cu apărarea, asistenţei pentru refugiaţi, sprijinului pentru fermierilor şi rutelor de export de cereale care au legătură cu invazia rusească.

Deficitul bugetar îndepărtat însă România de ținta sa de a adera la zona euro în anii următori, spune Marcel Boloş. „Atâta timp cât nu intrăm pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, aderarea la zona euro rămâne doar un obiectiv pe termen lung”, a mai spus ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

***