Președintele Klaus Iohannis se va consulta luni, la Palatul Cotroceni, cu partidele parlamentare, principala temă a discuțiilor anunțată de Administrația prezidențială fiind votul prin corespondență și imunitatea deputaților și senatorilor.
Șeful statului va cere detalii legate de stadiul legislației electorale, în condițiile în care modificarea acesteia și, mai ales introducerea votului prin corespondență pentru românii din diaspora, au fost printre angajamentele asumate imediat după alegerile prezidențiale.
”Finanțarea partidelor și a campaniilor electorale trebuie să fie corectă și transparentă. Românilor din străinătate trebuie să li se asigure dreptul la vot. Reforma sistemului electoral trebuie să garanteze prezența unor candidați preocupați de buna gestionare a banilor publici și care într-adevăr să-i reprezinte pe cetățeni. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că viitorul Parlament va coopera pe deplin cu justiția. De luni, încep o nouă serie de consultări pe aceste teme, cu partidele și formațiunile politice reprezentate în actualul Parlament”, se arată într-o postare pe contul de Facebook al lui Klaus Iohannis.
Discuțiile au loc după ce, vineri, 10 aprilie, președintele a respins promulgarea legii finanțării partidelor și a cerut Paramentului reexaminarea acesteia, argumentând că nu garantează transparența procesului de finanțare și nu elimină dependența politicienilor de oamenii de afaceri, argumente care s-au regăsit și printre observațiile societății civile.
Șeful statului s-a referit în special la faptul că legea, care prevede finanțarea partidelor și a campaniilor din bani publici tocmai pentru a elimina dependența candidaților de mediul de afaceri, dă totuși posibilitatea contractării unor împrumuturi de la persoane fizice și juridice.
Stadiul legilor electorale
Marea restanță a Parlamentului este proiectul privind introducerea votului din corespondență, care nu a intrat în dezbatere pentru că nu a fost finalizat de Comisia de Cod Electoral.
Introducerea acestui sistem de vot are la baza nevoia de a preîntâmpina repetarea unor situații similare celei de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, când mare parte din diaspora nu a putut să își exercite dreptul al vot, din cauza numărului redus al secțiilor și a cozilor imense de la ambasade și consulate.
Parlamentarii nu au adoptat nici legea alegerilor locale, care, potrivit deciziei Comisiei de Cod electoral, prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin și revenire la sistemul vechi de alegere a președinților de Consilii județene prin vot indirect, de majoritatea din consiliu.
Miercuri, Comisia a respins propunerea PNL de alegere a primarilor în două tururi de scrutin și amendamentul UDMR de reducere a pragului electoral de la 5 la 3%. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului și trebuie promulgat până în luna iunie, întrucât Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională a României au stabilit că legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înaintea scrutinului.
Parlamentarii au finalizat în schimb legea partidelor care simplifică procedurile de înființarea a unei formațiuni, astfel încât acestea pot fi înregistrate doar cu susținerea a trei membri fondatori.
Imunitatea parlamentară, pe agenda consultărilor
Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, consultările vizează și procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor de urmărire penală, reținere, arestare sau percheziție a membrilor Parlamentului.
Șeful statului a sesizat și el CCR în privința existenței unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului-justiție și Parlament, după ce Senatul a blocat cererea de arestare preventivă a social-democratului Dan Șova. Magistrații Curții Constituționale a decis că a existat un astfel de conflict, însă la solicitarea CSM.
Dezbaterea referitoare la procedurile de ridicare a imunității ar putea atinge și problema revizuirii Constituției, care stabilește că este nevoie de încuviințarea Parlamentului atunci când este vorba despre arestare, percheziție și reținere, dar nu și în cazul urmăririi penale.
Revizuirea Constituției bate însă pasu pe loc, comisia specială fiind în stadiul de centralizare a amendamentelor depuse deja de parlamentari, dar și de DNA, CSM, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un regim special de imunitate este aplicat miniștrilor sau foștilor miniștri care sunt parlamentari și care nici nu pot fi urmăriți penal fără aprobarea Parlamentului. Or, această problemă nu depinde de revizuirea Legii fundamentale și ar putea fi rezolvată prin simpla modificare a legii răspunderii ministeriale.
Temă recurentă în spațiul public, ideea limitării imunității la declarațiile politice a revenit în atenție pe fondul blocării recente a cererii de arestare a lui Dan Șova, dar și pe fondul respingerii urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei.
Programul consultărilor:
• ora 10.00 – Partidul Social Democrat;
• ora 11.00 – Partidul Naţion
• ora 12.00 – Uniunea Naţională pentru Progresul României;
• ora 15.00 – Partidul Conservator;
• ora 16.00 – Uniunea Democrată Maghiară din România;
• ora 17.00 – Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale;
