Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2020 a crescut cu peste 40 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la circa 67 miliarde lei (-6,36% din PIB-ul estimat), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Evoluția rezultatelor bugetului înainte de ultimul trimestru al anului din 2016 încoace este elocventă pentru șansele de încadrare în prognoza oficială curentă:
Reamintim că cea mai recentă prognoză bugetară prevede un deficit de -8,6% din PIB, pentru a cărui atingere ar trebui să avem o execuție ceva mai performantă decât la finele anului trecut, pe fondul unui PIB care să atingă circa 1.058 miliarde lei în termeni nominali (-3,8% în termeni reali), după un rezultat de 439 miliarde lei în prima jumătate a anului.
(Citiți și: ”Analiză / Revenirea economiei: cum arată ”V”-urile României”)
Dacă facem apel la datele la 9 luni din urmă pentru a învăța ceva pentru viitor (2021), cel mai util ar fi să vedem cum au evoluat sistematic cheltuielile peste venituri. Pentru a ajunge forțați de împrejurări să creștem sumele alocate (doar) în același ritm, fără a mai avea și sursele necesare, pentru că nu am avut spirit de prevedere și rezervă de spațiu fiscal.
Bugetul de stat a dat integral deficitul general
Datele din bugetul general consolidat arată un nivel al deficitului bugetului de stat de -6,61% din PIB estimat, care a dat integral rezultatul negativ al bugetului general consolidat. Bugetele instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate și bugetele locale au fost ușor excedentare iar, după cum era de așteptat, bugetul asigurărilor sociale și Fondul național de sănătate sunt deficitare dar cu un procentaj relativ scăzut față de PIB.
Încasările din TVA au scăzut semnificativ (3,8% din PIB pe primele nouă luni din 2020 față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a lui 2019, deși comerțul a rămas pe plus) iar cele din accize s-au diminuat marginal în aceeași perioadă ( de la 2,2% din PIB la 2,1% din PIB). Dacă la impozitul pe profit figurează o scădere de aproape -14%, până la circa 10,8 miliatrde lei în dreptul impozitului pe salarii și venit avem o creștere de 5,1%, la peste 18 miliarde lei.
Cheltuielile cu dobânzi, majorate cu peste 25%
Pe partea de cheltuieli, se poate observa cum cheltuielile de personal au fost limitate la o creștere de 6,5%, în timp ce alocările pentru protecția socială s-au majorat cu 22,9%, mult peste media generală de 15,4%. Dispunere care arată preocuparea pentru ținerea sub control a cheltuielilor și dirijarea banilor către cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă ( circa 23% în ambele cazuri).
De remarcat avansul nominal al subvențiilor la un nivel similar cu deflatorul, respectiv păstrarea acestora la nivelul din anul precedent în pofida dificultăților induse de pandemie.
Din păcate, cheltuielile cu dobânzile au continuat să avanseze semnificativ și au ajuns la un nivel majorat cu 25,8% față de anul precedent, în pofida reducerii ratei de dobândă la împrumuturile nou contractate.
