Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste state, potrivit unei investigaţii la care au participat mari publicaţii de pe continent.
„Aceasta este cea mai mare fraudă fiscală din istoria Europei”, a declarat profesorul Christoph Spengel, unul dintre inițiatorii investigației, pentru săptămânalul german „Die Zeit”.
Din asocierea „Correctiv”, care a întreprins ancheta, au făcut parte 19 organizaţii media din 12 ţări, printre care şi cotidianul francez Le Monde sau El Confidencial din Spania, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Germania a fost de departe cea mai afectată ţară, dar operațiunile au vizat şi Franţa, Spania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia, Austria, Finlanda, Norvegia şi Elveţia.
Mecanismele fraudei
Cea mai mare parte a notei de plată, adică aproximativ 46 miliarde de euro, este legată de o practică de optimizare fiscală botezată de tip „cum cum”, care se bazează pe fiscalitatea diferită care se aplică investitorilor naţionali şi celor străini.
Cînd sunt taxaţi pentru dividendele pe care le primesc, investitorii străini îşi vând pentru scurt timp acţiunile către o serie de bănci locale, doar pentru a evita plata impozitului pe dividende, pentru ca ulterior să îşi recupereze acţiunile.
Numai acest mecanism a costat Germania 24,6 miliarde euro, Franţa – 17 miliarde de euro şi Italia – 4,5 miliarde de euro.
La acest prim mecanism se adaugă o practică în mod clar frauduloasă, botezată „cum ex”, care a fost pusă la punct de avocatul german Hanno Berger, împotriva căruia a fost demarată o anchetă penală în Germania.
Este vorba de cumpărarea şi revânzarea acţiunilor în apropierea zilei în care se varsă dividendele, însă atât de repede încât administraţia fiscală nu mai poate să identifice adevăratul proprietar.
Această manipulare, care necesită o înţelegere între mai mulţi investitori, le permite acestora să solicite de mai multe ori aceeaşi reducere de impozit care se aplică beneficiilor ataşate dividendelor, lezând astfel fiscul.
Escrocheria ar fi costat Germania 7,2 miliarde euro, Danemarca – 1,7 miliarde euro şi Belgia – 202 milioane euro.
Jurnaliștii au investigat această afacere prin analiza a peste 180.000 de documente. Investigația s-a bazat atât pe informaţiile furnizate de autorităţile fiscale şi judiciare cât şi pe interviuri cu surse din sectorul financiar.
Urmărește-ne pe Google News
