Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din PIB estimat ( deocmadată) pentru anul în curs. Rezultatul este de peste două ori și jumătate mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la circa -1,4% din PIB.
Prin contrast și de reținut, veniturile la cinci luni ( care au mai reprezentat doar 11,1% din PIB în loc de 11,6% din PIB) au fost cu doar 5% sub cele din aceeași perioadă a anului anterior, dar cheltuielile s-au majorat undeva spre 15% în termeni nominali (de la 13,1% la 14,6% din PIB).
Astfel, deficitul bugetar lunar s-a majorat de la +135% în aprilie la +265% (!) în luna mai 2020.
Ceea ce arată că nu se poate cheltui la fel în pandemie ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Cu atât mai puțin să se mai majoreze vreo sumă antamată înainte de aparția altor obligații în domeniul sanitar, stringente pentru protecția populației și pentru atenuarea impactului economic la nivelul familiilor amenințate de șomaj.
Sumele mai mici colectate din impozitul pe profit (-983,2 milioane lei sau -12,5% față de aceeași perioadă din anul precedent) nu s-au mai compensat cu încasările la impozitul pe salarii și venit (+370,5 milioane lei sau +4%). În condiții de limitare a deplasărilor și amânări la plată, impozitele și taxele pe proprietate au scăzut cu aproape 1,4 miliarde lei sau -35%.
(Citiți și: ”Programul oficial de convergență 2020: deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2”)
Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (36,24 miliarde lei sau 36% din încasările statului), au intrat și ele pe minus cu 2,1% în termeni nominali după primele cinci luni ale anului, după acordarea unor facilități fiscale acordate și scăderea puternică a activității în mai multe sectoare economice .
La impozite indirecte, scăderea a fost de -18,9% la TVA (4,7 miliarde de lei în minus, dar în oarecare îmbunătățire cu -18,9% față de -19,4% la finele lunii aprilie) iar la accize s-a trecut de la un plus de 10,3% la un minus marginal (deocamdată) de -0,1% pe perioada cumulată de la începutul anului în curs.
Pe fondul crizei, cheltuielile bugetului general consolidat s-au majorat cu 14,4%
Pe ansamblul primelor cinci luni ale anului, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar s-au majorat cu 2,2 miliarde lei (+5,2%). Sumele pentru asistența socială au avansat cu peste zece miliarde de lei (+21,9%), semnificativ peste nivelul general dar justificabil în condiții de pandemie. De notat acordarea subvențiilor mai bună decât în 2019 (+8,6% la o inflație medie pe primele cinci luni de 2,93%).
Foarte important, însă pentru efortul făcut de stat pentru limitarea efectelor Covid19 și punerea bazelor unei viitoare relansări a economiei, ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+27,9%), ale cheltuielilor de capital (+19,5%) și cele pentru bunuri și servicii (+16,2%) s-au situat peste media alocărilor făcute, ceea ce a contribuit la semnalul pozitiv dat piețelor internaționale și la reducerea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung.
Deocamdată, plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele luate au sporit cu 11,4%, mai bine decât în luna precedent și sub ritmul cheltuielilor generale. Ceea ce pare rezonabil dar nivelul rămâne la cota de atenție pentru viitoarele împrumuturi, îndeosebi în perspectiva readucerii deficitului bugetar înapoi spre limita de -3% din PIB.
(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)
Reamintim că de respectarea cerințelor Comisiei Europene depinde accesarea celor aproape 20 de miliarde de euro FONDURI NERAMBURSABILE promise condiționat României pentru relansarea economică, sau, în termeni de PIB, un beneficiu net estimat în mod curent la aproape 9,5% din PIB.
Din păcate, după ce datele operative au consemnat la finalul lui 2019 un rezultat de -4,63% din PIB, acum încercăm să obținem un iluzoriu -6,73% dintr-un PIB redus în termeni reali.
Iluzoriu pentru că am epuizat deja, după doar cinci luni, 53% din spațiul fiscal stabilit ( deși aveam obiceiul de a merge mai echilibrat și de a forța deficitul doar pe final de an) și ne așteaptă marea decizie legată de majorare ( stabilită deja prin lege) a pensiilor cu 40% la 1 septembrie 2020. Efort bugetar prezumat a fi spre 90 de miliarde de lei până în 2021, dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde de lei.
Urmărește-ne pe Google News
