Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, ca urmare a majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

„Estimările privind veniturile şi cheltuielile bugetare sunt afectate de perspectivele privind desfăşurarea crizei de sănătate publică şi implicaţiile economice ale acesteia. În acest context, deficitul bugetar ESA prognozat pentru finalul anului 2020 este de 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale (pp) faţă de nivelul din 2019”, se arată în document.

Veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la nivelul de 31,7% din PIB în anul 2019 la un nivel de 32,7% din PIB în anul 2020.

(Descărcați AICI varianta integrală a Programului de convergență 2020)

”Proiecţiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice”, explică reprezentanții MFP.

Dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creştere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020.

„Această creştere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum şi creşterea ponderii subvenţiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB”, susţin reprezentaţii MFP.

Impactul Covid-19 asupra bugetului

Impactul măsurilor adoptate deja în contextul pandemiei Covid-19 se ridică la 12,9 miliarde de lei. Măsurile adoptate până acum sunt:

• Stimulent de risc pentru angajații din sectorul sănătății care lucrează cu pacienți infectați cu COVID-19 – 0,5 miliarde de lei;
• Ajutoare de șomaj pentru părinții care rămân acasă cu copiii, deoarece școlile sunt închise în urma deciziei guvernului. – 1,5 miliarde de lei;
• Cheltuieli cu șomajul tehnic – 6,4 miliarde de lei;
• Beneficii de la bugetul de stat la nivelul salariului minim pentru cei care nu pot solicita șomaj tehnic, precum lucrătorii independenți sau persoane fizice autorizate – 2 miliarde de lei;
• Echipamente medicale și alte cheltuieli necesare în lupta împotriva pandemiei generate de COVID-19 – 0,75 miliarde de lei + 1,75 miliarde de lei.

La acestea se adaugă 15 miliarde de lei sub formă de garanții de stat (programul IMM Invest).

Comisia Europeană a declanșat Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la țintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special.

În practică acest lucru înseamnă că România va fi evaluată privind atingerea țintei EDP prin excluderea costurilor generate de COVID-19”, se arată în document.

Contracție de 14,4% a economiei în T2

Economia românească va înregistra o reducere severă a activităţii în trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, mai reiese din document.

„Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de <<V>>, dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în documentul citat.

Cele mai afectate industrii:

• industria prelucrătoare (martie-mai) – reducere de circa 18%;
• fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie – decline de peste 35%
• industria auto – scădere de peste 35%

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale).

Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.

Perspective pentru 2021

Pe termen mediu, scenariul cu cea mai mare plauzibilitate este, în opinia MFP, cel în care creșterea economică revine în zona potențialului său estimat înainte de pandemia Covid-19, respectiv în intervalul 3-4%.

Referitor la anul 2021 s-au identificat, la acest moment, două surse probabile de incertitudine, care se pot transforma în riscuri negative la adresa creșterii PIB:

• traiectoria trimestrială a reluării activităților economice;
• probabilitatea asociată unui al doilea val pandemic în lunile octombrie – noiembrie 2020.

”Totuși, aceste ipoteze nu sunt luate în calcul la elaborarea scenariului pe termen mediu”, se arată în document.

Stocul de capital își va diminua contribuția pozitivă în condițiile în care formarea brută de capital fix va înregistra în acest an o scădere cu 2,6%, iar pentru anul 2021 activitatea investițională, inclusiv fluxurile de investiții străine directe, este încă marcată de incertitudini.

Sustenabilitate finanțelor publice pe termen lung

Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației (cheltuieli cu pensii, educație, sănătate și ingrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creștere de 6 pp din PIB pentru perioada 2016-2070. Media europeană este de 1,8 pp.

Evoluția cheltuielilor cu pensiile publice totale luând în, calcul legislația în vigoare, vor crește considerabil, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. ”Acest lucru pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu și lung și afectează sustenabilitate finanțelor publice. Creșterea cheltuielilor cu pensiile este determinată atât de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung dar și de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul prevăzută în anul 2021.”, se arată în raport.

În raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice, publicat la începutul anului 2020, Comisia Europeană atrage atenția asupra riscului pe care îl generează legislația în vigoare asupra indicatorilor de sustenabilitate a finanțelor publice pe termen mediu și lung.

Îmbunătățirea colectării

În contextul acestor perspective, documentul reamintește cele cinci mari obiective ale ANAF, așa cum au fost acestea conturate în “Planul de măsuri pentru eficientizarea colectării veniturilor la Bugetul General Consolidat”, publicat în iunie 2019.

1. Simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale;

Acest lucru ar urma să fie realizat prin reducerea numărului de formulare și declarații pentru persoanele juridice, reducerea frecvenței de depunere a declarațiilor fiscale la persoane juridice, simplificarea declarației unice pentru persoane fizice, respectiv extinderea posibilității recepționării on-line a declarațiilor fiscale.

În acest context, au fost analizate posibilitățile de reducere, prin măsuri administrative (comasarea formularelor), a numărului de formulare de declarații fiscale care se depun de către persoanele juridice. De asemenea, la nivelul ANAF au fost elaborate propuneri de modificare a Codului fiscal, care se referă la reducerea frecvenței de declarare pentru anumite categorii de persoane juridice, a impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și TVA.

2. Sprijinirea conformării la plata obligațiilor fiscale;

În ceea ce privește extinderea posibilității recepționării on-line a declarațiilor fiscale, Centrul Național de Informații Financiare (CNIF) din cadrul MFP lucrează la dezvoltarea/adaptarea unor aplicații informatice pentru completarea și depunerea electronică a unor formulare; se are în vedere asigurarea suportului tehnic necesar depunerii on-line a tuturor declarațiilor fiscale.

3. Măsuri de prevenire și combatere a evaziunii fiscale;

Măsurile avute în vedere: inițierea inspecțiilor fiscale în concordanță cu planul BEPS (Base Erosion profit Shifting) și directiva ATAD – reglementări Europene și internaționale privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale; extinderea si îmbunătățirea tehnicilor de control electronic și implementarea „standard audit file for tax” (SAF-T).

4. Asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor;

Acțiunile care se află în plin proces de implementare, vizează: armonizarea riscurilor identificate la nivelul activității de administrare fiscală, al activității de inspecție fiscală, al activității vamale, respectiv al activității de antifraudă fiscală cu scopul creării unui profil unic de risc al contribuabilului; aplicarea graduală, în funcție de comportamentul contribuabililor, a unor măsuri specifice: de la simpla notificare a contribuabililor cu privire la posibilele iregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe și mediere până la controlul inopinat, inspecție fiscală parțială și inspecție fiscală generală; transformarea executării silite în proces investigativ; revizuirea procedurii de rambursare TVA (reducerea numărului de inspecții fiscale dedicate soluționării rambursărilor de TVA).

5. ANAF o instituție eficientă și transparentă.

Pentru a asigura o funcționare a ANAF pe principii de eficiență şi eficacitate, Agenția își propune măsuri care au în vedere implementarea unui sistem de indicatori de performanță, precum şi alocarea justă a resurselor către organele fiscale subordonate. Aceste măsuri vor fi avute în vedere în procesul de reorganizare al ANAF.