miercuri

17 aprilie, 2024

6 octombrie, 2023

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat, joi seara, după cea de-a doua şedinţă a grupului de lucru, comisie constituită pentru renegocierea termenelor de restructurare a CE Oltenia, că a colectat toate argumentele pentru a susţine, la Bruxelles, amânarea termenelor de renunţare la termocentralele pe lignit.

Astfel, Sebastian Burduja a spus că așeaptă finalizarea studiului pe care îl întocmește Transelectrica, operatorul de sistem, care va fi gata săptămâna viitoare, apoi îl va prezenta Consiliului Concurenței, după care va începe negocierile cu Comisia Europeană.

„După ședința de guvern (de joi) a avut loc întrunirea grupului de lucru pentru Complexul Energetic Oltenia. Am colectat toate argumentele disponibile pentru a susține în fața Comisiei Europene posibilitatea reevaluării termenelor de închidere a producției de energie pe bază de lignit. Cu toții ne dorim să respirăm un aer mai curat, dar cu toții avem nevoie să se aprindă becul atunci când apăsăm pe întrerupător. Siguranța energetică a României înainte de toate!” a scris Burduja pe pagina de socializare.


Conform ultimei variante a planului de restructurare a C.E. Oltenia, în 2026 capacitățile de producție pe cărbune vor fi toate trecute în conservare. Ministrul Energiei a promis, în timpul unei vizite la Gorj, că va încerca să amâne închiderea mineritului. Liderii sindicali din cadrul companiei au vorbit despre o decalare a termenelor cu 2 ani.

România va solicita Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ale cărei termene în prezent în vigoare au fost asumate de statul român atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin planul de restructurare și decarbonare a Complexului, aprobat de Bruxelles, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, a spus la rândul său că ministrul Burduja „știe că trebuie să meargă și să discute cu Comisia Europeană amânarea termenelor″, că demersul este susținut și de premierul Marcel Ciolacu și că „există toate argumentele necesare pentru ca termenele de închidere să fie decalate cu cel puțin 2 ani″.

Cărbunele asigură echilibrarea sistemului energetic

Planul de restructurare și decarbonare al CE Oltenia este întârziat într-o oarecare măsură în privința proiectelor de investiții în construirea de unități noi de producție de energie, fotovoltaice și pe gaze naturale, susținute cu bani europeni din Fondul de Modernizare.


Legislația în vigoare a decarbonării prevede scoaterea etapizată din exploatare de capacități de producție de energie electrică pe bază de lignit de 660 MW până la finalul anului trecut (ceea ce s-a și întâmplat), urmată de închiderea altor 1.425 MW până la sfârșitul lui 2025 și de încă 1.140 MW până la 31 decembrie 2032.

Motivele invocate de România pentru amânarea opririi termocentralelor pe cărbune constau în păstrarea capacităților de producție energie electrică, mai ales că în ultima perioadă a fost nevoită să ajute Republica Moldova și Ucraina, după ce Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean.

De asemenea, capacitățile de producție pe bază de cărbune nu pot fi înlocuite cu unele solare sau eoliene a căror producție nu poate fi planificată. În plus, termocentralele sunt necesare pentru echilibrarea sistemului energetic național, tocmai din cauza fluctuaților din producția de energie regenerabilă. Până când nu vor fi înlocuite cu alte capacități de producție predictibile, pe gaze naturale sau nucleare, termocentralele pe cărbune trebuie să asigure echilibrarea sistemului.

Planul de decarbonizare prevede ca ele să fie înlocuite cu noi capacități nucleare și hidro, care sunt predictibile – însă acestea nu sunt încă construite. De asemenea, la CE Oltenia urmează să fie construită până în 2026 o capacitate de 1.300 MW, însă pe gaze naturale, combustibil care s-a scumpit foarte mult după ce au fost întrerupte livrările din Rusia.

Profit de 668 milioane lei după șase luni

Complexul Energetic Oltenia a raportat o cifră de afaceri de 3,1 miliarde lei (620 milioane euro) pe primele șase luni ale anului, cu 400 milioane lei mai mare, față de aceeași perioadă a anulu trecut. Profitul brut a fost de 668 milioane lei (134 milioane euro). La data de 30 iunie 2023, compania energetică avea 10.471 de salariați, cu 733 mai puțini. CEO a avut cheltuieli cu protecția mediului înconjurător de 866 de milioane de lei, iar subvențiile încasate de la stat se cifrează la 450 de milioane de lei.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: