fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Decarbonarea Europei: Liderii UE – între ciocanul țintelor ambițioase și realitățile dure din statele mai slab dezvoltate

de Adrian N Ionescu , 24.5.2021

Atât cât le permit urgențele de ultimă oră (de tip Belarus), liderii UE dezbat marți viitorul sistemelor de decarbonare ale blocului comunitar, pentru a stabili reperele pachetului de reforme pe care Comisia Europeană le va prezenta în iulie.
Finanțarea decarbonării este una dintre mize.

Dezbaterile au loc în condițiile în care noua țintă de reducere a emisiilor, stabilită la -55% față de 1990 până în 2030 (în creștere de la -40%), se confruntă cu realitățile, respectiv interesele diferite ale țărilor membre.

În joc sunt:

  • reformarea pieței permiselor / certificatelor de emisii de gaze de seră și modul în care se încurajează astfel investiții în tranziția la tehnologiile verzi;
  • descurajarea relocării industriilor în zone economice cu regimuri de mediu laxe, respectiv a exporturilor de mărfuri care vin din acestea, inclusiv prin așa numita taxă pe carbon;
  • standardele mai severe de emisii în transport și în încălzirea imobilelor;
  • tranziția de la resursele fosile de energie;

(Citiți și: „Complicațiile taxei pe CO2 la granițele UE: tentația companiilor de a reloca activitatea în state cu legislație mai laxă”)

Toate acestea au nevoie de aprobarea unanimă a celor 27 de țări membre.

Cel mai probabil, liderii țărilor UE vor cere Comisiei să mențină sistemul de stabilire a țintelor naționale de reducere a emisiilor bazat în principal pe PIB / capita, potrivit unui proiect al concluziilor summitului UE consultat de Reuters.

„Putem trăi cu ideea asta”, spune oficialul unei țări bogate din UE.

„Abordarea (aceasta) înseamnă că ambițiile mai mari (de decarbonare – n.r.) pun o povară mai mare pe țările mai sărace”, spune un oficial polonez, citat de Reuters.

Cum se plătește tranziția verde?

Miezul dezbaterii este, în fond, problema acoperirii costurilor și eforturilor pentru tranziția verde.

Oficialii mai multor țări sunt îngrijorați de presiunile suplimentare asupra comunităților cu venituri reduse. Acestea vor avea de suferit dacă anumite compensații nu vor însoți planul Comisiei de a impune costuri mai mari pentru emisiile de CO2 ale sectorului transporturilor și ale sistemelor de încălzire a imobilelor.

Cine elaborează proiectul de concluzii a propus o formulare care ar trebui să liniștească îngrijorările:
Comisia trebuie să realizeze o „examinare aprofundată” a consecințelor economice și sociale ale propunerilor sale climatice, reflectând îngrijorările unora dintre state că s-ar putea face rău cetățenilor mai săraci.

O parte a liderilor țărilor membre vor, de pildă, ca Fondul de redresare de 750 de miliarde de euro să fie însoțit și de creșteri ale altor mecanisme de finanțare.

Polonia și Cehia vor un Fond de modernizare mai mare. Este fondul bazat pe volume suplimentare de certificate de emisii pe care țările membre cu probleme mai mari de tranziție energetică să le vândă, ca să-și finanțeze proiectele de tranziție energetică verde (așa numitele mecanisme 10c și 10d).

România, de asemeni foarte dependentă de cărbune, nu poate decât să se ralieze acestor dorințe.

Sumele pe care România le așteaptă de la mecanismul 10d variază în funcție de fluxul de proiecte, care a crescut de la 6 miliarde de euro, anul trecut, la 9 miliarde de euro în prezent, potrivit diferitelor declarații ale oficialilor români.

În fine, alte țări preferă să evite detaliile și să aștepte propunerile concrete ale Comisiei, în iulie.

***

***

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.5.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult