În ciuda faptului că cheltuielile mondiale pentru apărare au atins un record de 2,2 trilioane de dolari anul trecut (vezi graficul de mai jos), națiunile Uniunii Europene abia au început să se gândească la ceea ce va necesita securitatea secolului 21, cu o Rusia agresivă la granițele lor de est, un Orient Mijlociu volatil, extinderea armatei chineze și atenția Washington îndreptată spre Pacific.
Liderii politici s-au felicitat pentru progresul în atingerea obiectivelor NATO ca membrii alianței să aloce 2% din produsul lor intern brut pentru apărare. Dar oficialii concentrați pe securitate spun că bugetele militare ar putea trebui să imite cheltuielile din Războiul Rece de până la 4% pentru a îndeplini planurile alianței.
Dacă SUA și aliații săi din Grupul celor Șapte ar atinge astfel de niveluri, asta ar echivala cu angajamente suplimentare de peste 10 trilioane de dolari în următorul deceniu, conform calculelor Bloomberg Economics.
„Dividendul de pace” s-a terminat
„Dividendul de pace” de după Războiul Rece se apropie de sfârșit”, a declarat Jennifer Welch, analist șef geoeconomie al Bloomberg Ecpnomics. „Este probabil să aibă un efect transformator asupra companiilor de apărare, asupra finanțelor publice și pe piețele financiare.”
Realitatea brutală pentru SUA și aliații săi este că progresele lui Vladimir Putin în Ucraina înseamnă că trebuie să-și intensifice dramatic apărarea în Europa de Est, în același timp în care contrabalansează China, țară care își sporește cooperarea cu Moscova.
Președintele Xi Jinping a fost clar cu privire la ambiția sa de a aduce Taiwanul sub controlul Beijingului, prin forță, dacă este necesar, și a afirmat din ce în ce mai mult pretențiile teritoriale ale Chinei în alte părți din regiunea Asia Pacific.
Pregătirile pentru război crează o nouă paradigmă fiscală
Aceste amenințări duble îi împing pe liderii occidentali – și alegătorii lor – să se confrunte cu probleme care se adaugă celor legate de taxe, bunăstare și împrumuturi guvernamentale.
„Nu prevăd o criză fiscală declanșată de cheltuielile ridicate pentru apărare”, a spus Simon Johnson de la Massachusetts Institute of Technology, anterior economist șef la Fondul Monetar Internațional. „Dar îmi fac griji pentru o criză de securitate națională cauzată de eșecul în apărarea țării voastre.”
Analiza Bloomberg arată cum povara tot mai mare a pregătirii pentru război va crea o nouă paradigmă fiscală pentru majoritatea membrilor NATO.
Înarmare pe datorie
Doar atingerea minimului de 2% din PIB anual al Alianței pentru cheltuielile militare ar bloca o mare parte din crestructurarea datoriilor UE post-pandemie. A ajunge la 4% ar împinge statele mai slabe din UE către alegeri dureroase: fie creșterea accentuată a gradului de îndatorare, fie reduceri semnificative în alte părți ale bugetului sau majorări de taxe.
Franța, Italia și Spania ar fi deosebit de expuse dacă cheltuielile suplimentare sunt finanțate prin piețele de obligațiuni, datoria publică a Romei urcând la 179% din PIB până în 2034, de la 144% anul acesta.
Chiar și SUA, care alocă deja 3,3% din PIB-ul anual pentru apărare, ar vedea datoria externă crescând la 131% (de la 99%) în următorul deceniu dacă și-ar împinge bugetul militar la 4%.
Un fenomen global: creșterea bugetelor militare
Dar creșterea bugetelor militare este un fenomen global.
Cheltuielile Chinei pentru apărare vor crește cu 7,2% în 2024 – cel mai mult din ultimii cinci ani.
Malaezia se află în fruntea prognozelor de creștere anuală pentru 22 de țări din Asia-Pacific, cu o creștere de 10,2% și cheltuieli totale de înarmare de 4,2 miliarde de dolari în acest an, potrivit analizei Janes Defence.
Aceasta este urmată de o creștere de 8,5% pentru Filipine, cu 6,6 miliarde de dolari.
În SUA, administrația președintelui Joe Biden va solicita o creștere de 1% pentru un buget militar care deja depășește pe cel al oricărei alte națiuni, iar Matthew Kroenig de la Consiliul Atlantic spune că ar putea fi nevoie să se dubleze ca procent din PIB. „SUA nu este nici pe departe unde trebuie să fie”, a spus el.
O problemă politică arzătoare în anii următori
Modul în care o lume remilitarizată poate reconcilia astfel de angajamente cu veniturile fiscale limitate și nevoile din ce în ce mai mari de bunăstare și sănătate va deveni o problemă politică arzătoare în anii următori.
Având în vedere acest lucru și perspectiva unui al doilea mandat pentru Donald Trump, scepticul de serviciu al NATO, cei 27 de lideri ai UE au început la sfârșitul lunii martie discuții dificile cu privire la modul de finanțare a unei revizuiri majore a sectorului lor de apărare, menținând în același timp ajutorul pentru Kiev.
Comentariile lui Trump din februarie – martie, care au semănat noi îndoieli cu privire la ajutorul SUA pentru Europa în caz de război, au adus o urgență sporită acestor discuții.
Aliații europeni ai NATO au acceptat cu greu 2%
În ciuda acestor îngrijorări, este puțin probabil ca membrii NATO să accepte un angajament ferm de a cheltui până la 4% din PIB pentru apărare prea curând. Aceștia au convenit anul trecut să-și asume angajamentul de a cheltui cel puțin 2%, dar chiar și asta a stârnit dezbateri intense.
Una dintre soluțiile propuse pentru finanțarea cheltuielilor de apărare este datoria comună, căreia Germania i se opune. Cancelarul Olaf Scholz, vorbind luna trecută, nu a arătat prea mult entuziasm pentru această soluție. „Nu suntem atât de mari fani ai unor astfel de idei”, a spus el reporterilor.
Oana Lungescu: Este nevoie urgent de mai mult
Fundalul unor astfel de discuții este planul NATO de a realiza una dintre cele mai mari revizuiri ale apărării sale de la sfârșitul Războiului Rece. Alianța își propune să ridice gradul de pregătire pentru aproximativ 300.000 de soldați, NATO urmărind să extindă cele opt grupuri de luptă multinaționale de pe flancul său estic, fiecare având în prezent aproximativ 1.000 de soldați, pentru a ajunge la o dimensiune a brigăzii de până la 5.500.
„Este nevoie urgent de mai mult”, a spus Oana Lungescu, analist acum la thinktank-ul RUSI din Londra și fost purtător de cuvânt al NATO.
Alianța trebuie să umple golurile “de lungă durată”istorice”, cum ar fi apărarea aeriană, să reînnoiască stocurile de arme și muniții și să continue să investească în noi tehnologii pentru a-și menține avantajul față de Rusia, a spus ea.
Marea întrebare: Ce se întâmplă dacă nu cheltuiești pentru Apărare?
Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de sprijin continuu, deoarece suferă al treilea an de război cu Rusia. Deși toate acestea ar putea implica costuri pe care liderii politici abia au început să le calculeze, probabil că este încă mai bine decât alternativa, spune Simon Johnson de la MIT.
„Trebuie să cântărești ce se întâmplă dacă nu cheltuiești banii”, a spus el. „Ce înseamnă asta pentru țara ta, pentru economia ta, pentru investitori?”
(Citiți și: ”Cheltuielile de Apărare vor primi statut special în noile reguli fiscale ale UE”)
***
