Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, după ședința CSAT în care s-a discutat situația din Ucraina, că România va crește procentul din PIB alocat apărării de la 2% la 2,5%.
Un al doilea obiectiv strategic: realizarea independenței energetice.
(Citește și: ”Cum arată Armata de 2% din PIB a României”)
Șeful statului a anunțat, de asemenea, că România va ajuta Republica Moldova să gestioneze fluxul de migrație dinspre Ucraina și deveni un hub de colectare și transport al donațiilor internaționale către Ucraina.
Declarația președintelui Iohannis:
Suntem cu toții indignați de atacul brutal al Rusiei împotriva unui stat suveran și independent și nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violență. Deplângem pierderile de vieți omenești cauzate de un conflict militar fără sens, de neconceput în urmă cu doar câteva zile.
Un lucru este însă evident: indiferent de deznodământul acțiunii militare, există deja un învingător – poporul ucrainean, care a devenit simbolul luptei pentru libertate, simbolul rezistenței împotriva unui invadator. Eroismul și curajul ucrainenilor inspiră și obligă.
Agresiunea rusă a generat o reacție de unitate și solidaritate fără precedent a întregii lumi democratice, a arătat coeziunea și capacitatea membrilor NATO de a reacționa împreună, de a rămâne fermi împotriva unui agresor care riscă să destabilizeze climatul de securitate global. În același timp, Uniunea Europeană demonstrează din nou că este o mare familie, că împreună suntem mai puternici și că putem găsi soluții chiar și în cele mai întunecate momente.
Apartenența României la aceste două structuri, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, dublată de Parteneriatul Strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii reprezintă fără îndoială cel mai mare câștig al nostru din ultimii 30 de ani. Țara noastră a fost implicată substanțial – și rămâne – în toate deciziile care s-au luat la nivel aliat în ultimele zile și acționează permanent pentru a oferi sprijin Ucrainei și cetățenilor săi care caută refugiu în țara noastră.
Le mulțumesc tuturor românilor care sprijină eforturile consistente ale autorităților centrale și locale pentru gestionarea situației refugiaților intrați pe teritoriul României.
Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:
În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.
În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.
Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.
Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice:
În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.
În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.
Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.
