Spre deosebire de americani, europenii nu își asumă riscuri. Dacă ar face-o, cele 10.000 de miliarde euro care stau în conturi din UE – adică mai mult de o treime din dimensiunea economiei SUA – ar putea fi investite la bursă.
Asta ar permite companiilor să cheltuiască pentru proiecte publice majore, stimulând astfel economia stagnantă a Europei.
Pentru guverne, distrugerea barierelor pentru a permite ca toate acestea să se întâmple ar putea fi ultima șansă de a salva continentul de la alunecarea în abis financiar – arată o analiză Politico
Măsura face parte din ceea ce Uniunea Europeană numește Uniunea Piețelor de capital – un nume plictisitor al unui proiect complicat, care conține câteva idei destul de greu de înțeles, dar care ar putea schimba jocul.
„Uniunea piețelor de capital trece de la ceva care e bine să îl ai, la ceva ce este absolut esențial”, spune Niels Brab, director de reglementare la grupul bursier Deutsche Börse.
Piața Unică, între teorie și practică
UE vorbește de multă vreme de o piață unică – ideea că oamenii, bunurile și banii ar trebui să se poată deplasa fără opreliști în interiorul blocului, ca și cum UE ar fi doar o țară mare, precum Statele Unite.
În realitate, nu a reușit să se ridice la nivelul acestei promisiuni, în special când vine vorba de fluxul de bani, iar consecințele economice ale acestuia sunt acum evidente.
Uniunea piețelor de capital este o încercare de a remedia acest lucru. Nu e de mirare că are niște susținători puternici. „Nu putem amâna aceste investiții”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron la începutul acestui an. Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că viitorul ei mandat de cinci ani este „momentul investițiilor”, care va începe cu „finalizarea uniunii piețelor noastre de capital”.
Nu este greu de înțeles de ce este nevoie de o viziune atât de îndrăzneață:
Economia europeană este din ce în ce mai în urmă față de cele ale SUA și Chinei. Industria este în criză. Startup-urile sale care nu au numerar sunt mai mici și sunt de mai puțin de succes decât rivalele lor de peste mări. Și regulile fiscale ale UE înseamnă că există puțini bani publici de cheltuit pentru trecerea către energia verde și construirea industriei de apărare în fața agresiunii ruse.
„Trebuie să finanțăm proiecte de inovare riscante pentru a recupera decalajul tehnologic cu SUA”, afirmă Stéphane Boujnah, CEO al celui mai mare grup bursier din Europa, Euronext.
O nouă pușculiță pentru vremuri viitoare
Așadar, economiile de 10 trilioane de euro ale europenilor par foarte atractive. Și, deși este doar o parte a ideii de unire a piețelor de capital, este o mare parte și de aceea s-ar putea să existe în curând un rebrand, sub forma unei ”Uniuni a economiilor și investițiilor”.
Ca prim pas, Franța a propus deja crearea unui produs de economisire comun la nivelul UE. Scopul ar fi de a-i împinge pe europenii care economisesc să renunțe la depozitele bancare cu dobândă scăzută în favoarea achiziției de acțiuni, putând astfel să ajute direct la dezvoltarea companiilor.
O altă țintă evidentă: pensiile
Cu câteva excepții, cum ar fi Țările de Jos și Suedia, în mare parte din Europa pensiile sunt plătite de guvern și finanțate prin impozitare. În schimb, în SUA banii de pensie sunt gestionați de fonduri, banii fiind investiți și plătiți odată ce oamenii se pensionează.
„Dacă vreți cu adevărat să stimulați economia europeană și să oferiți finanțare stabilă și finanțare pe termen lung, atragerea economiilor din pensii este o alegere foarte evidentă”, a declarat Michiel Horck, consilier senior la PGGM Investments, o firmă olandeză de administrare a pensiilor care administrează active de 243 miliarde euro.
Diferențele apar în statistici. În SUA, aproape 60% dintre gospodării dețin acțiuni, direct sau indirect prin pensii. În Franța, acest număr este de aproximativ 18 la sută, cu cifre similare în Germania. Potrivit unui raport al Comisiei, valoarea tuturor companiilor de pe bursele europene, ca procent din PIB, este jumătate din cea din SUA.
Iar capitalul de risc din Europa este la un nivel de 1/20 față de SUA.
Ce este o piață de capital
O fabrică de muniție, un parc eolian și o startup de inteligență artificială sunt foarte diferite. Dar au un lucru în comun: au nevoie de bani pentru a funcționa. Acolo intervin piețele de capital.
O piață de capital este orice loc în care investitorii tranzacționează finanțare. Cel mai evident exemplu este o bursă de valori, unde acțiunile companiei sunt cumpărate și vândute. Există și piețe similare pentru datorii ale companiilor sau guvernamentale, cunoscute sub denumirea de obligațiuni.
În mod ideal, uniunea piețelor de capital ar conecta ceea ce sunt acum 27 de piețe diferite din UE, permițând investițiilor să se răspândească peste granițe și, în acest proces, să atragă mai mult capital pentru a ajuta la finanțarea industriei europene și pentru a o ajuta să concureze cu rivalii de peste mări.
Nu este ca și cum banii nu ar exista, a spus Mathieu Savary, strateg șef la BCA Research, o firmă de cercetare financiară. Dar „Europa a fragmentat piețele de capital… ceea ce face ca întreprinderile să adune mai scump finanțare”.
În prezent, economii europene în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro sunt investite în străinătate în fiecare an, în principal în S.U.A.
Pe măsură ce problemele economice ale Europei încep să capete statut permanent, unele lucruri încep să se schimbe. Șefii de guverne ai UE au convenit în aprilie să „relanseze” piața europeană a datoriilor re vândute, care multă vreme a fost toxică din punct de vedere politic în Europa din cauza rolului său în criza financiară din 2007-2008.
De asemenea, miniștrii de finanțe au convenit, în mai, să lucreze la „aprofundarea” piețelor naționale de capital – creșterea oportunităților de investiții atractive – care nu ar necesita o legislație la nivelul UE.
Ce blocaje trebuie depășite
Există un sentiment că a venit timpul să fie pusă în aplicare ideea Uniunii Piețelor de Capital. Dar nu este ușor să faci asta.
Standardizarea legilor privind falimentul, o piatră majoră a proiectului, a fost total blocată. Acest lucru este esențial, deoarece atunci când creditorii decid dacă să ajute sau nu la finanțarea unui proiect, ei vor să știe și ce se va întâmpla dacă proiectul merge prost.
O altă idee cheie este crearea unui singur supraveghetor UE pentru organizațiile financiare „nebancare”, cum ar fi bursele și administratorii de active. Acest lucru le-ar permite să urmeze aceleași reguli în întreg bloc atunci când operează transfrontalier, dar multe capitale nu acceptă încă soluția.
Candidatul cel mai probabil pentru viitorul supraveghetor al UE ar fi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) cu sediul central la Paris – dar alte state se tem că firmele vor fi tentate să se mute în Franța, pentru a fi aproape de supraveghetorul lor.
Apoi, mai este un motiv de rezistență: În acest moment, multe instituții financiare — bănci, asigurători, burse și altele asemenea — au un statut de ”pește mare într-un iaz mic”. În cadrul uniunii piețelor de capital, aceștia ar fi expuși concurenței din întreaga Europă. Unii dintre ei nu ar reuși, sfârșind fie falimentând, fie cumpărați de rivali.
„Foarte puține țări sunt încrezătoare că campionii lor naționali vor supraviețui contactului cu concurența reală”, a declarat Bryan Coughlan, ofițer pentru finanțe durabile la Organizația Europeană a Consumatorilor. „Toată lumea spune că vrea piețe deschise, concurență și așa mai departe, dar nu asta se întâmplă în setările actuale ale sistemului.”
***
Urmărește-ne pe Google News
