Veste bună pentru deficit: Legea salarizării vine la pachet cu transferarea la angajat a tuturor contribuțiilor. Efectul – majorările entuziaste, neutralizate în mare parte de taxe

de Mariana Bechir | 5.6.2017 .

Creșterile nete de venituri generate de Legea salarizării vor fi, cel puțin în primul an, neutralizate de transferul către angajat al tuturor contribuțiilor sociale, începând cu 1 ianuarie 2018.
Ceea ce înseamnă că o bună parte din majorarea salarială se va întoarce la bugete sub formă de taxe plătite de angajat.

Este și explicația pentru precizările ministrului Olguța Vasilescu, potrivit cărora unele salarii nete vor scădea în urma majorărilor salariale – și  contradicției sensibile cu declarațiile aceluiași ministru, potrivit căruia salariile mai mici de 4000 de lei ar urma să se dubleze.

Toate acestea înseamnă că majorările salariale vor avea un impact limitat asupra deficitului bugetar, legea salarizării apelând la acestă inovație a transferului contribuțiilor inițiată anul trecut de secretarul de stat Gabriel Biriș.

Mențiunea apare în Punctul de vedere al Guvernului Grindeanu referitor la Legea – cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

La estimarea impactului acestei legi, spune documentul semnat de premier, “s-a avut în vedere că de la 1 ianuarie 2018 se modifică prevederile Codului fiscal în sensul preluării de către salariat în totalitate a sarcinii de plată a contribuțiilor de asigurări”:

Cum se achită în momentul de față contribuțiile sociale

În momentul de față, contribuțiile sociale pentru condiții normale de muncă totalizează 39,25% din salariul brut și se achită la modul următor:

Contribuțiile la pensii – 26,3%, pentru condiții normale de muncă

  • 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 15,8% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuțiile la sănătate – 10,7%

  • 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului
  • 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator

Contribuțiile la șomaj – 1%

  • 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 0,5% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25%

  • este plătită de angajator

Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate – 0,85% (plătită de angajator)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesional – 0,15% (plătită de angajator)

Per total, calculele arată că din salariul brut, un angajat (fie de la stat, fie din sectorul privat) va plăti contribuții suplimentare în valoare de 22,5%, în loc de 15.75%. Astfel încât, pentru ca majorarea să se vadă și în salariul net, ea va trebui să fie mai mare decât suma contribuțiilor transferate la angajat.

În varianta în care va fi respectată o altă măsură din programul de guvernare, totalul de 39,25% contribuții se va diminua de la 1 ianuarie la 35% din salariul brut.

În ceea ce privește salariații de la stat, sumele în plus implicate de această noutate fiscală vor proveni exact din majorările salariale ce apar în grilele Legii salarizării.

Trendul va fi urmat și pentru angajații din privat

Odată cu transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, creșterea salariilor brute devine presantă și pentru companiile private.

Pentru a conserva salariile nete ale angajaților după transferul contribuțiilor, angajatorii din economia privată vor trebui să crească salariile brute, corespunzător scăderii costurilor companiilor cu contribuțiile la bugete.

Ministrul Finanțelor: Impactul asupra salariilor nete va fi aproape neutru

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal declara de curând că impactul bugetar al legii salarizării este aproape dublu faţă de cel prezentat de Guvern, ajungând la circa 60 de miliarde de lei, față de peste 30 de miliarde, cât estima Executivul. 

Acum, după introducerea în ecuație a transferului la angajat a tuturor contribuții, lucrurile sunt ușor de explicat: practic, mare parte din majorările ”bruturilor” acordate bugetarilor (prin Legea salarizării) sunt neutralizate de creșterea impozitării la angajat (prin Codul fiscal).

Acest lucru a fost confirmat deja de ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, care declara în interviul acordat Reuters, că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe:

“Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”.

De asemenea, majorările entuziaste anunțate de ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, cu 50, cu 60 sau chiar cu 100% se referă la salariul brut care va conține și transferul de taxe. Și, în orice caz, majorările se vor face în trepte, până în 2022.

Cheltuielile cu personalul în 2022 – aproape 107 miliarde lei

Impactul  este neutru doar în primul an de aplicare a Legii salarizării, în anii următori, cu perspectiva 2022 el urmând să crească an de an. Conform calculelor făcute de ministerul Finanțelor, efortul financiar pentru anul 2022 este de 43 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă un total de 106,9 miliarde de lei cheltuieli de personal în bugetul de stat (o creștere cu 67% a cheltuielilor actuale, de 64 de miliarde de lei).

Salariul minim brut lunar este prognozat, pentru același an 2022, la 2.500 de lei.

Domeniile prioritare de creșteri salariale

Potrivit explicațiilor oferite marți, la Camera Deputaților, majorările medii vor fi de  5 – 10%.

Ele vor ajunge mai întâi, și în mai mare măsură, la câteva categorii de bugetari (demnitari, polițiști, militari, medici), după cum se observă și din calendarul aplicării Legii salarizării.

Impact pe 2017:

  • 0,55 miliarde pentru majorarea salariilor polițiștilor, militarilor și gardienilor, ale demnitarilor și creșterea indemnizațiilor de ședință acordate consilierilor locali
  • 1,73 de miliarde lei, voucherele de vacanță

Impact pe 2018:

  • 18,3 miliarde lei majorările (totale pentru medic și demnitari, cu 50% pentru profesori, cu 25% – salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție)
  • 2,3 miliarde de lei tichetele de vacanță
  • 3,8 miliarde de lei indemnizația de hrană (în echivalentul a două salarii minime pentru fiecare bugetar)

Care sunt funcțiile  de demnitate publică:

  • președintele României (care va avea anul viitor un salariu de 18.120 lei, deoarece salariul minim pe economie va fi de 1.510 lei), consilierii de stat și prezidențiali de la Cotroceni
  • parlamentarii (vor avea anul viitor 13.590 lei)
  • miniștrii, secretarii de stat și subsecretarii de stat, secretarul general al Guvernului, consilierii de stat
  • Avocatul Poporului
  • președinții și membrii plenului de la CNSAS, Consiliul Concurenței, Autoritatea Electorală Permanentă, CNA etc.
  • primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene
  • prefecții și subprefecții

Publicat la data de 5.6.2017 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    8.6.2017, 4:17 am

    ,,Veste bună pentru deficit…”:,,Toate acestea înseamnă că majorările salariale vor avea un impact limitat asupra deficitului bugetar…”

    Mda…bună vestea: pentru că vor fi transferate contribuţiile de la angajator la salariat, impactul va fi neutru asupra…da, corect, salariilor nete dar şi asupra veniturilor din contribuţii…Dar cheltuielile cu salariile vor creşte, păi nu? Iar dacă mai ţinem cont că şi contribuţiile vor fi scăzute cu un procent de 4-5%, avem:

    – creştere cheltuieli cu salariile;
    – impact (mă rog, aproape) neutru asupra salariilr nete;
    – impact neutru privind veniturile din contribuţii sociale la bugetul de stat, prin transferul de la angajator la salariat, la nivelul fiscalităţii de azi;
    – reducere venituri bugetare prin scăderea procentului contribuţiilor datorate faţă de nivelul de azi.

    Eliminăm impacturile neutre şi rămînem cu:
    – creştere cheltuieli cu salariile;
    – reducere venituri bugetare prin scăderea procentului contribuţiilor datorate faţă de nivelul de azi.

    Concluzie: veste bună pentru deficit!

    Bune şi analiza şi articolul şi autorul!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română